Fostele șefe ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu și Cristina Tarcea, sunt vizate într-un dosar deschis “in rem” de către Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, unde, pe numele celor două, au fost formulate mai multe plângeri penale pentru abuz în serviciu. Faptele au legătură cu modul în care cele două exponente ale sistemului de forță au coordonat activitatea de desemnare a componenței completurilor de 5 de la ÎCCJ, activitate devoalată de CCR ca fiind neconstituțională și de Curtea de Apel București ca fiind ilegală.
Printre plângerile înaintate la SIIJ împotriva Liviei Stanciu și a Cristinei Tarcea se află, conform unor surse judiciare, și cea formulată de fostul procuror DNA Nicolae Marin, care conduce, în acest moment, în calitate de interimar, Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Atât Nicolae Marin, cât și celelalte persoane care au sesizat structura de parchet, arată că cele două foste președinte ale Înaltei Curți de Casație și Justiție se fac vinovate de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, deoarece, în calitate de șefe ale Instanței Supreme. Acestea ar fi încălcat dispozițiile prevăzute de legile organice cu privire la constituirea completurilor de cinci judecători de la ÎCCJ, aducând, prin aceasta “vătămări grave atât actului de justiție, cât și părților procesuale în cauzele judecate de aceste completuri de 5 judecători”, conform sursei citate.
Reamintim că, la sfârșitul anului trecut, CCR a admis sesizarea premierului Viorica Dănclă și a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și ÎCCJ, generat de refuzul Colegiului de Conducere al ÎCCJ de a respecta Legea privind Organizarea Judiciară și că, începând cu anul 2014, nu au fost desemnați, prin tragere la sorți, toți cei cinci membrii ai acestor completuri. Livia Stanciu, care este, în prezent, judecător CCR, a emis o opinie separată și contrară celei majoritare. Ulterior, tot CCR a admis un alt conflict juridic de natură constitutională similar, legat de modul de constituire, împotriva prevederilor legale, a completurilor de 3 judecători care au judecat cauze de corupție, în primă instanță.
Capetele “Binomului” s-au ales cu plângeri penale. Acuzațiile, exact ca în vremurile “bune” ale DNA: abuz în serviciu