România se confruntă cu cea mai atipică bătălie politică dată între foștii parteneri de guvernare, dar și între conducerea unui partid și guvernul acestei formațiuni politice. Situația devine explozivă, iar, din punct de vedere juridic, se poate ajunge într-un punct fără ieșire. Pe de o parte, există o moțiune de cenzură, depusă la Parlament, care, dacă ar fi supusă votului, ar putea dărâma Guvernul Cîțu. De cealaltă parte, avem un conflict juridic de natură constituțională invocat de Guvern la CCR, prin care se cere Curții să constate că moțiunea de cenzură a fost neconstituțional și neprocedural depusă. Dacă CCR ar constata existența acestui conflict, după ce eventual Guvernul ar fi fost demis de Parlament, s-ar intra într-un blocaj fără precedent. Un premier demis ar trebui să fie repus în funcție, iar cel desemnat să-l înlocuiască ar trebui să plece. Iar lucrurile nu se opresc aici. Ieri, șefa Senatului, Anca Dragu, a formulat un nou conflict juridic de natură constituțională, în care cere Curții să constate că Guvernul a sfidat Parlamentul, deoarece nu a respectat prevederile Codului Administrativ și că, în termen de cinci zile de la demiterea lui Stelian Ion, pe de o parte, și de la demisiile celorlalți miniștri USR, inclusiv a vicepremierului Dan Barna, pe de altă parte, nu a formulat propuneri pentru înlocuirea acestora. Fiind vorba despre schimbarea compoziției politice a Executivului, aceste propuneri trebuie să fie validate de Parlament. Însă, ele trebuiau deja să fie făcute. Din acest punct de vedere, s-ar putea pune sub semnul întrebării valabilitatea oricărui act semnat de miniștrii interimari de la PNL și UDMR, numiți, temporar, pe locurile lăsate libere de USR-PLUS.
Președintele Senatului, Anca Dragu, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la un nou conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlamentul României, cerând judecătorilor să constate că premierul Florin Cîțu a încălcat dispozițiilor constituționale referitoare la
obligativitatea obținerii acordului parlamentului în cazul remanierii guvernamentale
efectuate după schimbarea compoziției politice a Guvernului. Mai mult, al doilea om în stat solicită obligarea prim-ministrului la a formula propuneri de miniștri și a le înainta Parlamentului în vederea pronunțării asupra noii compoziții politice a Guvernului.
Concret, în documentul transmis, ieri, CCR, Anca Dragu arată că Parlamentul României a acordat, în 23 decembrie 2020, încrederea unui Guvern ce includea reprezentanți ai trei
formațiuni politice, respectiv PNL, USR-PLUS și UDMR și a programului de guvernare
asumat de către acestea. Iar compoziția politică a Guvernului includea, printre alții, un viceprim-ministru și șase miniștri membri ai USR-PLUS, stabiliți conform Acordului politic încheiat în 21 decembrie 2020.
Președintele Senatului: Guvernul a încălcat legea
Ulterior, prin Decretul nr. 949 din 2 septembrie 2021 al președintelui României, ministrul Justiției, Stelian Ion, membru al USR-PLUS, a fost revocat, la propunerea prim-ministrului, iar la data de 7 septembrie 2021, viceprim-ministrul Dan Barna și ceilalți cinci miniștri membri ai USR-PLUS. A doua zi, pe 8 septembrie, președintele României a luat act de demisii și a constatat vacanța funcțiilor ca urmare a demisiilor viceprim-ministrului și celorlalți cinci miniștri membri ai USR-PLUS. În aceeași zi, conducerea USR-PLUS a transmis prim-ministrului o adresă prin care era constatată modificarea compoziției politice a Guvernului României, acesta nemaincluzând niciun membru USR-PLUS, și solicitându-se aplicarea dispozițiilor art. 85, alin. (3) ale Constituției României, coroborate cu dispozițiile art. 42-47 din Codul administrativ, în sensul acordării unui vot de Guvernului partea Parlamentului.
„În ciuda acestor solicitări, prim-ministrul nu a respectat dispozițiile art. 47 alin. (2)
din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, refuzând
să propună Președintelui României noua listă de miniștri, în noua compoziție politică, în
termen de 5 zile de la publicarea decretelor prin care a fost constatată vacanța funcțiilor de viceprim-ministru și, respectiv, miniștri desemnați de USR-PLUS, după obținerea în
prealabil a aprobării Parlamentului în temeiul art. 85 alin (3) din Constituție”, se mai arată în acțiunea înaintată de Anca Dragu la Curtea Constituțională.
Juriștii susțin că Anca Dragu are dreptate
Juriștii consultați de „Jurnalul” sunt de părere că acțiunea președintelui Senatului este întemeiată, întrucât, în cazul unei remanieri care conduce la schimbarea compoziției politice a Guvernului, premierul are obligația să facă noi propuneri de miniștri plini în termen de 5 zile. În timp ce termenul de 45 de zile nu înseamnă că Executivul are dreptul să funcționeze arbitrar pe perioada asta, în afara mandatului dat de Parlament, ci trebuie demarate procedurile necesare reintrării sale în cadrul constituțional. Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al CSM, este de părere că „din neștiință, premierul a schimbat și structura Guvernului, nenumind un interimar pentru postul de vicepremier lăsat liber de Dan Barna. Guvernul trebuie să aibă structura stabilită în Hotărârea Parlamentului de la votul învestitură, iar orice modificare trebuie supusă votului și aprobării. Dacă Parlamentul a aprobat un Guvern cu vicepremieri, aceștia trebuie să aibă interimari, indiferent că au sau nu portofoliu”, susține fostul judecător.
Uite moțiunea, nu e moțiunea. Parlamentul nu este de acord cu el însuși
Mișcarea prin care USR-PLUS încearcă să forțeze aducerea lui Florin Cîțu cât mai rapid în fața Plenului Reunit al celor două Camere ale Parlamentului, prin invocarea acestui nou conflict juridic de natură constituțională, se suprapune pe încercarea USR-PLUS și a AUR de a supune la vot moțiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului.
Iar, dacă spectacolul politic de până acum nu ar fi fost de ajuns, ieri s-a întâmplat al doilea lucru fără precedent în istoria parlamentară post-decembristă. După cum se știe deja, Birourile Permanente ale Senatului și Camerei Deputaților au hotărât, fiecare în parte, să transmită Curții Constituționale, până ieri, punctele de vedere cu privire la conflictul juridic de natură constituțională invocate de Guvern, referitor la neconstituționalitatea depunerii moțiunii de cenzură, din cauza semnăturilor scanate ale susținătorilor, dar și ca urmare a faptului că președintele Camerei, Ludovic Orban, nu a încunoștiințat de îndată Executivul cu privire la depunerea acestei moțiuni. Ei bine, punctele de vedere ale celor două Camere au fost pentru susținerea Guvernului în demersul făcut la Curtea Constituțională. Ceea ce înseamnă, că prin majoritatea membrilor Birourilor Permanente, Parlamentul recunoaște că se află în culpă.
Șefii au altă părere
Ce să vezi? Aceste opinii nu se pliază deloc pe părerea președinților Senatului și Camerei Deputaților. Individual, atât Anca Dragu, cât și Ludovic Orban au decis să transmită Curții Constituționale puncte de vedere diferite față de Senat și Cameră, în care au cerut CCR să respingă existența conflictului juridic de natură constituțională invocat de premierul Florin Cîțu. În acest fel, s-a întâmplat ceva unic în politica românească. La CCR există, în acest moment, șase documente emise de două instituții: cererea de constatare a existenței conflictului juridic invocat de Guvern, punctul de vedere al Senatului, care susține poziția Guvernului, punctul de vedere al președintelui Senatului, care combate poziția Guvernului și a Senatului, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților, care combate, de asemenea, poziția Guvernului și a Camerei Deputaților, la care se adaugă cererea de constatare a conflictului juridic de natură constituțională invocat de președintele Senatului.
Orban, virulent la adresa lui Cîțu
Președintele Camerei Deputaților și președinte al PNL, Ludovic Orban susține că votarea moțiunii de cenzură nu trebuie să țină cont de data Congresului PNL, ci doar de prevederile constituționale. „Programarea zilei în care se va dezbate și vota moțiunea de cenzură este apanajul Birourilor Permanente Reunite, dar și plenul poate lua o decizie în acest sens. Votul nu trebuie dat în funcție de Congres, el trebuie dat în funcție de Regulamentul celor două camere, în Constituție. Aici, din cauza faptului că au vrut unii să amâne la calendele grecești dezbaterea și votarea moțiunii de cenzură. Aici există o decizie clară a Curții Constituționale și aceasta impune celeritate, iar moțiunea să fie votată în 3 zile de la citire”, susține Ludovic Orban.
Îndemn către Iohannis: Poate rezolva criza politică în 15 minute
Încă lider al liberalilor, Ludovic Orban a declarat, ieri după-amiază, că, în acest moment, cheia deblocării crizei politice se află în mâna președintelui României, Klaus Iohannis. „Această criză poate fi închisă imediat. După o discuție de 15 minute la Palatul Cotroceni”, a afirmat acesta. Cel mai probabil, Orban vorbește din proprie experiență, având în vedere faptul că, după pierderea de către PNL a alegerilor parlamentare din data de 6 decembrie, după o discuție de 15 minute în biroul lui Klaus Iohannis, a demisionat din fruntea Guvernului.
Legat de posibilitatea demisiei, premierul Florin Cîțu a respins categoric o asemenea variantă. „Niciodată! Eu nu sunt un om iresponsabil, să las România în iarnă fără Guvern, cu valul patru, cu prețurile la energie, urmează discuția pe salariul minim, bugetul pe anul viitor. Văd că metoda Dragnea e adoptată de unii colegi, dar nu și de mine”, a răspuns șeful Executivului.