Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fenomenul obținerii de acte de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, investigat, în prezent, de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, scoate la lumină și implicarea unor politicieni și chiar avocați apropiați ai partidului AUR în astfel de operațiuni cu acte de identitate românești.
Informația pleacă de la dezvăluirile făcute de către primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, de la finalul lunii noiembrie, potrivit căruia ancheta Parchetului General în acest caz a plecat de la sesizările făcute chiar de la nivelul acestei administrații locale. Surse din cadrul UAT-ului au dezvăluit că, pentru zeci de avocați, în perioada 2023 – 2024, acest gen de solicitări referitoare la transcrierea unor documente pentru proaspăt cetățeni români cu etnia rusească, ucraineană sau moldovenească a reprezentat o practică constantă. Iar două nume ies în evidență. Printre acești avocați se află și un actual consilier local al AUR, de la Pantelimon, care l-ar fi reprezentat pe însuși George Simion.
Luna trecută, primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, intra într-o dispută cu reprezentanții Ministerului Public, după ce a publicat, pe contul său de socializare, faptul că la inițiativa sa „a fost demarată cercetarea care a dus la ancheta Parchetului General ce concluzionează că aproape 300 de oligarhi și infractori ruși ar fi obținut ilegal documente de identitate românești”. Dincolo de controversa referitoare la cine a sesizat prima dată existența acestui fenomen, importante în ecuația fenomenului în sine sunt informațiile furnizate.
„Am aflat de această situație după ce, anul trecut, am schimbat fosta conducere de la Evidența Persoanelor, iar cea nouă mi-a adus la cunoștință unele inadvertențe în ceea ce privește documentele de stare civilă depuse. Directorul general al Direcției Locale de Evidență a Persoanelor a sesizat organele de cercetare din cadrul Poliției Naționale, în urma dispoziției pe care i-am dat-o în decembrie 2024. În luna noiembrie 2024, am dispus ca lucrătorii de la Starea Civilă să verifice integral documentele depuse de cetățenii moldoveni, ucraineni și ruși pentru transcrierea actelor de stare civilă în urma dobândirii cetățeniei române. Ancheta a fost extinsă la toate structurile de evidență din București, dar și din țară. Se pare că există o rețea bine organizată”, scria Ciprian Ciucu pe pagina sa de socializare.
Primul personaj, avocat născut în Basarabia
Surse din cadrul Primăriei Sectorului 6 dezvăluie că, între anii 2023 și 2024, a existat un „val” de cetățeni străini, reprezentați de avocați, care au solicitat instituției transcrierea și traducerea documentelor lor (certificate de naștere sau certificate de căsătorie), eliberate în baza certificatelor de cetățenie, pentru a obține un act de identitate românesc. Zeci de avocați ar fi implicați în această operațiune.
Sursele citate au mai dezvăluit două nume ale acestor avocați. Primul este Ruslan Deleanu, avocat în Baroul București, intrat în barou la data de 16 ianuarie 2007. Acesta este, la rândul său, cetățean al Republicii Moldova, potrivit unor documente emise de Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Concret, Ruslan Deleanu figurează ca fondator al firmei SC Delius SRL, înregistrată, în data de 7 octombrie 2002, și care se ocupa, la momentul înființării, cu „comerțul cu amănuntul de produse alimentare, băuturi și tutun, în magazine nespecializate”. Asociat unic și administrator al societății, Ruslan Deleanu figura cu cetățenie moldoveană, fiind născut în Vulcănești, Slobozia Mare, Republica Moldova. Tot de la Registrul Comerțului, aflăm că, în anul 2013, Ruslan Deleanu deținea un imobil în București, pe Strada Căderea Bastiliei. În acest imobil, funcționează și sediul cabinetului său de avocat. O parte din acest imobil a fost închiriat unei firme – Harvester Stock SRL -, deținută de un alt cetățean moldovean, pe nume Alexandru Syschny, din Chișinău.
Nu verifică dacă actele sunt false sau nu
În luna martie a anului 2024, Ruslan Deleanu critica, într-un articol publicat de Hotnews, prevederile legale care doreau să introducă condiția cunoașterii limbii române la nivelul B1 de către cetățenii spațiului ex-sovietic care doresc să obțină cetățenia română.
Ruslan Deleanu era de părere că aceste modificări „îngrădesc drepturile cetățenilor de a redobândi cetățenia română” și că „nivelul B1 este unul prea ridicat, mai ales pentru etnicii din Ucraina, care se confruntă cu probleme grave de deznaționalizare”.
Deleanu a recunoscut, conform aceleiași surse, că are printre clienți și cetățeni ruși: „Sunt de peste tot din lume, și din Rusia, și din Kazahstan, și din Ucraina, și din alte țări ale fostei URSS. Asta nu înseamnă că, dacă sunt ruși sau din Kazahstan, sunt potențiali falsificatori. (…) Eu nu am obligația să verific la autorități dacă actele sunt în regulă sau nu. Dacă ele sunt în original și cu copii, traduse și legalizate, așa cum prevede legea, bănuiesc că omul este de bună-credință și le iau ca atare. Răspunderea penală este personală”.
Procese la Tribunal și Curtea de Apel
Pe rolul Tribunalului București și al Curții de Apel București există zeci de procese deschise în care cetățeni ruși, ucraineni sau moldoveni se judecă cu Autoritatea Națională pentru Cetățenie, declarându-și la instanță domiciliul ales la avocatul Deleanu Ruslan.
Printre acești reclamanți reprezentați de Ruslan Deleanu se află și două persoane cu numele de familie Lavrov (Lavrova), care este, de altfel, și numele de familie al ministrului rus de Externe, Sergei Lavrov. Este vorba despre Lavrov Alexei (VEZI FACSIMIL) și despre Lavrova Inga.
Pe lista clienților lui Ruslan mai regăsim nume precum Andrii Khilostenko, Adrey Engovatov, Maksim Belov, Petru Bulgăre, Grigore Stepan, Igor Cambarov, Sergey Rubin, Natalia Shepeleva, Nadezhada Koriagina sau Sergei.
Avocatul Ruslan Deleanu este și președintele fondator al Asociației „Institutul Pentru Drepturi Civile Europene”, un ONG care susține că militează pentru apărarea și promovarea drepturilor etnicilor români din Republica Moldova și din Ucraina.
„Avocatul” lui Simion, de la PMP mutat la AUR
Al doilea nume vehiculat ca avocat implicat în operațiunea cererilor de autentificare a actelor de identitate pentru cetățenii din spațiul ex-sovietic la nivelul Primăriei Sectorului 6 este al lui Alexandru Strîmbeanu. Problema este că nu este avocat. El nu figurează nici ca avocat titular, nici ca fost avocat titular (fără drept de practică), nici ca avocat radiat. Numele său nu se regăsește nici în Tabloul Avocaților de la Baroul București, nici în Tabloul Avocaților UNBR.
Există, într-adevăr, o încercare a lui Strîmbeanu de a accede în Baroul Ilfov, nereușită. Conform Hotărârii Consiliului Baroului Ilfov nr. 32 din 19 martie 2024 (VEZI FACSIMIL) referitoare la examenul de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice – Sesiunea aprilie 2024, Alexandru Strîmbeanu este menționat în tabelul privind rezultatul verificării condițiilor de înscriere la examen ca „invalidat”, pe motiv că „diploma sa de licență este pentru specializarea Administrație Publică” și pentru că „nu a fost depusă dovada îndeplinirii funcției de consilier juridic timp de 5 ani”.
Alexandru Strîmbeanu este politician, consilier local al AUR la Consiliul Local al Orașului Pantelimon. Pe unul dintre conturile sale de socializare, acesta susține că este Doctor în Drept. Înainte de a activa în AUR, el a fost vicepreședintele PMP Ilfov.
Strîmbeanu este născut în Cimișlia, Republica Moldova, și ar fi urmat Științe juridice la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Universitatea de Stat a Moldovei și Universitatea Titu Maiorescu.
L-ar fi reprezentat chiar pe liderul AUR
Alexandru Strîmbeanu l-ar fi reprezentat, ca avocat, chiar pe liderul AUR, George Simion. Într-un articol publicat de Evenimentul Zilei, la 6 mai 2025, Alexandru Strîmbeanu este citat ca avocat al lui George Simion, într-o declarație prin care respingea acuzațiile formulate de către fostul demnitar de la Chișinău, Anatol Șalaru, care l-a numit pe liderul AUR drept „omul rușilor” și „trădător”, susținând că afirmațiile sale ar fi confirmate de oficiali ucraineni și de către fostul premier moldovean Vlad Filat, care ar fi avut acces la un dosar al autorităților.
În calitate de consilier local la Consiliul Local al Orașului Pantelimon, Alexandru Strîmbeanu a depus, la data de 18 noiembrie 2024, o declarație de avere și o declarație de interese. Conform declarației de avere, acesta deține două terenuri intravilane, în Pantelimon, unul împreună cu Tatiana Strîmbeanu, de 164 metri pătrați, din 2007, iar al doilea, împreună cu soția sa, Ecaterina Strîmbeanu, de 137 metri pătrați, din anul 2010.
Are, împreună cu Tatiana Strîmbeanu, o casă de locuit, de 89 metri pătrați, construită în Pantelimon, în anul 2007. Mai deține, împreună cu soția Ecaterina, la Pantelimon, un apartament de 16 metri pătrați, cumpărat în 2019, și o altă clădire, de 24 de metri pătrați, construită în anul 2022. Soția mai are un apartament de 16 metri pătrați, în București, cumpărat în anul 2022.
Alexandru Strîmbeanu deține trei mașini: o Honda din 2004, un Audi din 2022 și un Ford din 2014.
Politicianul are în conturi și depozite bancare, deschise la BCR și BRD, 178 de lei și 32.823 de euro. A împrumutat-o pe o anume Maria Costelea cu 55.000 de euro. În același timp, are o datorie de 6.000 de euro la ING Bank, contractată în 2023, cu scadență în 2026.
În anul fiscal anterior depunerii declarației de avere citate, Alexandru Strîmbeanu preciza că a realizat venituri de 9.227 de lei pe an ca și consilier la Consiliul Local al Orașului Pantelimon, dar și că a ridicat dividende de 30.000 de euro de la Irlanda Dimboin Castel. Interesant este că nu figurează în această declarație de avere nicio altă mențiune cu privire la o firmă sau entitate economică cu această denumire. La o simplă căutare pe Google, însă, aflăm că există o locație denumită „Dunboyne Castle, Dublin”, din Irlanda.
În aceeași declarație de avere, Strîmbeanu mai notează că soția sa, Ecaterina, lucrează ca profesor la Școala Gimnazială din Cernica, de unde a încasat un salariu de 50.000 de lei pe an.
Conform declarației de interese, Alexandru Strîmbeanu susține că mai deține 95% din acțiunile SC Piersic-Just SRL, cu sediul în Orașul Pantelimon. De la Registrul Comerțului, aflăm că firma a fost înființată în 14 aprilie 2010 de către Alexandru Strîmbeanu, în calitate de unic asociat și administrator. Compania se ocupă cu „activități de consultanță pentru afaceri și management”.
Când pro, când anti-UE
La 17 octombrie 2024, pe contul său de Facebook, Alexandru Strîmbeanu a publicat un clip video în care declara: „Vă invit ca, pe data de 20 octombrie, adică duminică, să ieșiți la vot masiv și să votați pentru calea europeană a Republicii Moldova și pentru un președinte pro-european. De votul nostru depinde, în mare măsură, viitorul nostru, al copiilor noștri și al părinților noștri care au rămas acasă. Duminică nu ezitați să ieșiți și să puneți ștampila pentru calea europeană a Republicii Moldova”.
Ei bine, la 13 noiembrie 2024, după ce, la Chișinău, așa cum a îndemnat chiar el, s-a votat calea europeană, Alexandru Strîmbeanu posta un nou clip video, de data aceasta pentru alegerile prezidențiale din România. El îi făcea campanie liderului AUR, George Simion, astfel: „Avem nevoie de un om care este creștin, care este un patriot și un naționalist adevărat, nu ca aceștia care s-au vândut Europei sau globalismului, care vor să ne distrugă tradiția, obiceiurile, care vor să ne distrugă credința, care vor să ne bage pe gât gândaci, homosexuali și alte chestii venite de la americani, europeni. Noi suntem români. Noi avem sânge de dac. Avem sângele care curge prin noi și vom putea răzbate și vom câștiga aceste alegeri”.
Citește pe Antena3.ro
