"Am decis să sesizez Parchetul European pe subiectul achiziției microbuzelor electrice pentru elevi.
De asemenea, voi dispune transmiterea către Departamentul pentru Lupta Antifraudă și Consiliul Concurenței a rezultatelor verificării realizate de Corpul de Control al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Am luat aceste măsuri ca urmare a constatării mai multor disfuncționalități care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizați banii europeni.
Apelul de proiecte cu titlul „Microbuze electrice pentru elevi” a fost gândit pentru a sprijini comunitățile locale și pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport sigur, modern și prietenos cu mediul. Din păcate, analiza documentațiilor transmise de consiliile județene arată că modul de implementare a fost neuniform și lipsit de o coordonare centralizată.
În locul unui sistem integrat, cu achiziții centralizate și standarde unitare, fiecare județ a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate și condiții de livrare.
În total, au fost 74 de achiziții derulate individual de către 40 de județe.
Această descentralizare, deși justificată de dorința de flexibilitate locală, a generat efecte absolut reprobabile: diferențe semnificative de preț între microbuze similare și lipsa unor justificări clare privind diferențele majore de cost.
Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile — între un minim de 99.000 euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele.
Au fost recepționate echipamente în afara termenilor de livrare, diferențele de preț variind uneori și până la de trei ori mai mult față de prețul cel mai mic.
Nu există justificări tehnice sau financiare care să acopere diferențele majore de cost.
Diferența semnificativă de preț pentru microbuze similare ridică suspiciuni de înțelegere între firme (preț de cartel), prețul nereprezentând o imagine reală a prețurilor practicate pe piață.
Deoarece ofertele de preț nu sunt fundamentate, acestea generează un potențial prejudiciu bugetar, reprezentând un indiciu de achiziție ineficientă sau neconformă prin prisma obligativității de respectare a principiilor de legalitate, eficiență și economicitate în utilizarea optimă a alocării / cheltuirii bugetului aferent PNRR și a bugetului național aferent.
Totodată, există diferențe între listele localităților beneficiare de microbuze electrice conform cererii de finanțare și localitățile care au primit în final microbuze conform proceselor verbale de predare/primire.
În lumina tuturor acestor aspecte, am dispus transmiterea tuturor constatărilor către instituțiile abilitate: Parchetul European, Departamentul pentru Luptă Antifraudă și Consiliul Concurenței.
Rolul lor este să verifice dacă diferențele de preț și modalitatea de utilizare a informațiilor minime obligatorii din ghid au fost simple erori administrative sau practici care afectează buna gestionare a fondurilor europene.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu are rolul de procuror sau de judecător. Altfel spus, nu avem calitatea legală să dăm verdicte definitive ori să condamnăm potențiale încălcări ale legii.
Ce trebuie însă să facem la nivel administrativ este să învățăm din aceste situații și să aplicăm lecțiile pentru viitor. Vom lucra împreună cu ministerele de linie pentru ca viitoarele apeluri de proiecte europene să includă obligativitatea unei analize de piață solide, a unor prețuri de referință realiste și a unei coordonări mai eficiente între instituții.
România are nevoie de o administrație care funcționează unitar și responsabil. Banii europeni sunt bani publici, iar de folosirea lor corectă și transparentă depinde însăși modernizarea României.
Când vorbim de bani publici, nu ne permitem neglijență, improvizație sau lipsă de rigoare și nu voi tolera niciodată asemenea situații.", transmite Pîslaru.
Ministrul Investițiilor a trimis Corpul de Control să verifice achizițiile de microbuze electrice încă din luna august. Suspiciunile de prețuri supraevaluate se referă la faptul că, în unele cazuri, microbuzele au fost achiziționate la un preț care ajunge să fie dublu.
Printre administrațiile vizate se află și Consiliul Județean Bihor, unde șef a fost Ilie Bolojan
În perioada în care conducea Consiliul Județean Bihor, Bolojan a inițiat procedura prin care județul urma să cumpere 25 de microbuze electrice pentru elevi, contract câștigat ulterior de firma aflată acum în centrul acuzațiilor de supraevaluare și favorizare.
Pe 2 august 2024, Bolojan anunța cu fast, pe Facebook, că CJ Bihor deschide licitația pentru dotarea școlilor cu microbuze electrice, subliniind beneficiile pentru elevii din mediul rural:
„Consiliul Județean Bihor a lansat licitația pentru achiziția de microbuze școlare electrice destinate transportului elevilor din județul Bihor.
Vom achiziționa 25 de microbuze, cu o valoare totală de peste 30 de milioane de lei. Termenul pentru depunerea ofertelor este 27 august 2024.
Finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin PNRR. În acest program sunt eligibile consiliile județene, prin intermediul cărora, în parteneriat cu primăriile, școlile vor fi dotate cu microbuze electrice.
Pentru a putea accesa această finanțare, au fost încheiate parteneriate cu 25 de primării din mediul rural. În fiecare comună va fi transferat câte un microbuz electric pentru transportul elevilor.
În perioada următoare vom lansa licitația pentru alte 22 de microbuze școlare electrice, printr-un proiect derulat de Administrația Fondului pentru Mediu, cu finanțare guvernamentală.
Din toamna anului viitor, elevii din județul Bihor vor avea condiții mai bune de navetă.”, scria Bolojan.



