Concret, autoritățile sanitare vor să crească acoperirea vaccinală la peste 95% prin servicii de imunizare și campanii de informare „de înaltă calitate” a personalului medical și a publicului larg, dar și prin abordarea unor noi metode de convingere a părinților care ezită sau refuză să-și imunizeze copiii. Astfel, medicii de familie trebuie să-i cheme mai insistent la cabinet, iar pe cei reticenți să-i abordeze cu „tehnica interviului motivațional”, potrivit unui proiect de Ordin publicat de Ministerul Sănătății în transparență decizională.
În România, acoperirea la vaccinarea cu vaccin rujeolic, urlian și rubeolic (ROR), atât la prima, cât și la a doua doză, au scăzut continuu începând din 2009, ajungând sub nivelul de 95%, procentul care asigură controlul bolii. „Consecințele acestui fenomen s-au concretizat în apariția și evoluția unor epidemii, care s-au succedat la intervale scurte de timp, în perioada 2010 – 2020”, se arată în planul de acțiune „pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital”, elaborat de Ministerul Sănătății (MS) și care urmează să fie aprobat printr-un Ordin de ministru.
Planul MS ține cont de ultimele recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și are ca obiective: eliminarea rujeolei endemice până în 2030, menținerea eliminării rubeolei endemice, prevenirea infecției rubeolice congenitale (IRC) și a sindromului rubeolic congenital (SRC), astfel încât să se mențină o incidență de sub 1 caz la 100.000 de născuți vii și creșterea și menținerea acoperirii vaccinale la vaccin rubeolic, rujeolic (ROR) la peste 95% .
Care sunt strategiile-cheie ale Ministerului Sănătății
Pentru realizarea acestor obiective, printre strategiile cheie propuse de Ministerul Sănătății se regăsesc și: înființarea Comitetului Național de Vaccinologie, cu rol de for științific consultativ pentru MS, oferirea oportunității de vaccinare antirujeolică și antirubeolică a populației cu ocazia adresării la medicul de familie pentru alte servicii medicale, activități suplimentare de vaccinare a populației din comunitatile greu accesibile și a adolescenților și femeilor la vârsta fertilă, limitarea extinderii focarelor de rujeolă (inclusiv cele depistate în unități sanitare) prin măsuri de profilaxie post-expunere (vaccinarea contacților susceptibili) și creșterea capacității de laborator privind secvențierea cazurilor confirmate.
De asemenea, autoritățile sanitare vor să asigure „informații de înaltă calitate și valide atât pentru personalul sanitar, cât și pentru populația generală”, referitoare la beneficiile și riscurile asociate vaccinării și „îmbunătățirea comunicării pentru creșterea acceptării la vaccinarea de rutină, utilizând ghidul de comunicare CNCSBT”.
Sunați de cel puțin 4 ori/lună și abordați cu tehnici persuasive
Astfel, Planul MS cuprinde și o serie de instrucțiuni privind vaccinarea cu ROR în asistența medicală primară. Potrivit acestora, medicii de familie vor ține în mod riguros evidența copiilor care trebuie vaccinați, ca și până acum, dar vor trebui să-i mobilizeze pe părinți chemându-i insistent la cabinet.
Conform documentului, asistenta medicală a cabinetului medical „contactează de minimum 3- 4 ori în decurs de o lună, până la prezentare, familiile copiilor catagrafiați indicând data și ora programării vaccinării, finalizat cu un sms”.
Dacă stăruințele doctorilor nu se concretizează cu imunizarea copiilor, medicul de familie trebuie să trimită lunar primăriilor situația cu copiii încă nevaccinați și să ceară ajutorul asistenților sociali. Totodată, părinții antivacciniști trebuie să semneze un „formular de refuz”, în care sunt explicate riscurile la care este supus copilul nevaccinat.
„Lunar, pentru copiii care nu se prezintă la vaccinare după chemări repetate din partea MF, acesta va solicita sprijinul primăriei - UAT - asistent social. În cazul refuzului la vaccinare, va solicita părintelui/aparținătorului semnarea formularului de refuz”, potrivit documentului.
Însă, înainte de a cere părintelui antivaccinist să semneze formularul de refuz, doctorii trebuie să folosească și tehnici persuasive.
„Pentru cei reticenți, medicul de familie va folosi tehnica interviului motivațional:
- acceptă – acesta este încurajat pozitiv și este vaccinat
- refuză – părintele sau reprezentantul legal este invitat să semneze formularul de refuz”, se precizează în instrucțiunile pentru doctori.
Potrivit schemei din Programul Național de Vaccinare (PNV), vaccinul ROR se face în două doze: prima la vârsta de 12 luni, iar cea de-a doua la 5 ani. În situații epidemiologice deosebite, este prevăzută și vaccinarea ROR pentru grupele populaționale la risc.
68 de copii, uciși de rujeolă
Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă care adesea duce la complicații. Una din 4 persoane care fac rujeolă are nevoie de spitalizare, iar pentru 1 din 1.000 de bolnavi, afecțiunea este mortală.
Vaccinul împotriva rujeolei protejează copiii împotriva acestei boli, însă în România doar 9 din 10 părinți își vaccinează copiii. Din acest motiv, România s-a confruntat cu două epidemii de rujeolă și una de rubeolă, din 2010 încoace. Prima epidemie de rujeolă a început în 2010 și a evoluat până în 2013, cu 13.586 de cazuri de infecție și 4 decese. În perioada septembrie 2011 – decembrie 2012, epidemia de rujeolă a evoluat în România concomitent cu o epidemie de rubeolă, cu 24.627 de infectări, dar fără decese. O a doua epidemie de rujeolă a evoluat în perioada 2016-2019, când au fost raportate peste 20.000 de cazuri și 64 de decese. Cei mai afectați au fost copiii sub 1 an, (incidență de peste 900/100.000), neeligibili la vaccinarea cu ROR, la această grupă de vârsta înregistrându-se și cea mai mare pondere a deceselor (peste 50%).