Camera Deputaților are, pe ordinea de zi a ședinței de Plen din data de 11 noiembrie 2024, la poziția a șaptea, la vot final, un proiect de lege scris în 2017 și introdus în dezbaterea Legislativului în anul 2018. Este vorba despre PLX nr. 63/2018, reprezentând o propunere legislativă privind modificarea și completarea articolului 2 din Legea nr. 75/1994, privind arborarea drapelului național, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice locale.
Proiectul de lege a fost depus în Parlamentul României încă din data de 12 septembrie 2017 și a fost inițiat, în legislatura trecută, de deputatul Partidului Național Liberal Florin Roman. Actul normativ este susținut, cu semnătură, de încă 31 de senatori și deputați ai aceleiași formațiuni politice care se aflau în exercițiu în legislatura 2016 - 2020.
Cum își justifică autorul demersul
Expunerea de motive care stă la baza acestui demers legislativ menționează că „drapelul, din cele mai vechi timpuri și până azi, a reprezentat și reprezintă simbolul prin care sunt îngemănate, ca într-o sfântă cunună, toate elementele cu care se identifică poporul nostru. Pentru acest standard și pentru valorile fundamentale ale națiunii române, de nenumărate ori înaintașii noștri au dat dovadă de sacrificiu suprem. (…) Drapelul este unul dintre simbolurile puternice ale neamului nostru, el semnifică scutul și pavăza națiunii”.
Autorul acestui proiect de lege susține că „pe lângă arborarea drapelului pe clădirile aparținând instituțiilor publice, arborarea drapelului pe principalele artere de circulație din fiecare localitate reprezintă o formă de exprimare a respectului pe care comunitatea locală îl poartă principalelor simboluri naționale sărbătorite în anumite zile cu încărcătură istorică pe parcursul unui an”.
Florin Roman subliniază, în documentul citat, că „deși arborarea reprezintă un simplu gest în sine, în mentalul colectiv prezența drapelului pe fiecare arteră de circulație principală se traduce printr-un pios omagiu față de jertfa înaintașilor”. „Acest gest conferă locuitorilor un sentiment înălțător de apartenență la un neam puternic, cu tradiții milenare și personalități marcante, care s-au sacrificat pentru independența, libertatea și unitatea României”.
Neadoptarea legii ar reprezenta un afront
Concret, textul de lege supus dezbaterii Parlamentului are un singur punct central, și anume instituirea obligativității arborării drapelului național pe arterele de circulație, cu cinci zile înainte de data de 1 decembrie.
Deputatul Florin Roman susține, în motivare, că „ignorarea acestui demers perfect legitim ar reprezenta un afront nepermis la adresa valorilor naționale românești”. „Lipsa unei legislații complete și coerente în acest sens conduce la situații impardonabile din partea unor reprezentanți vremelnici ai administrației publice locale care, din motive de ei știute, de multe ori nu respectă memoria înaintașilor noștri. Populația localităților unde nu sunt arborate drapele naționale pe principalele artere de circulație în momente de sărbătoare este împiedicată să se bucure, măcar vizual, de sărbătorirea simbolurilor naționale, de parcă nu ar fi la ei în țară, ci într-o țară străină, care nu are niciun interes să promoveze adevăratele valori și simboluri românești”, mai precizează inițiatorul proiectului de lege.
Parlamentarul liberal adaugă că „arborarea drapelului pe principalele artere de circulație din fiecare localitate, pe lângă cele de pe clădirile instituțiilor publice, ar reprezenta pentru tinerele generații exemple vii, educative, prin care jertfa înaintașilor să fie mereu în fața ochilor lor, iar arborarea drapelului național reprezintă și acesta un element esențial de educare a spiritului civic”,
Florin Roman conchide, arătând că „drapelul național, stropit cu sângele eroilor, este testamentul național pe care noi l-am primit, îl apărăm și îl dăm mai departe copiilor noștri”.
Intră la vot final săptămâna viitoare
Așa cu precizam mai sus, parcursul legislativ al acestui proiect de lege a fost unul atât de lent, încât, de la depunerea lui în Parlament și până la posibila dezbatere a sa la vot final au trecut mai bine de șapte ani.
Încă de la scurt timp după prezentarea sa, proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ. Însă a avut parte de două puncte de vedere de respingere din partea Guvernului României. Prima dată, în 12 decembrie 2017, de către Guvernul condus la acel moment de Mihai Tudose, care a transmis Parlamentului că Executivul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată. Al doilea punct de vedere a fost transmis de Executiv, însă, de această dată, la începutul anului 2020, sub semnătura lui Ludovic Orban. Și de această dată, Executivul a transmis că nu susține adoptarea inițiativei legislative în forma prezentată.
La data de 15 februarie 2018, Comisia pentru Administrație Publică a Senatului a transmis Plenului un raport de admitere a proiectului de lege. Iar la data de 21 februarie 2018, legea a intrat la vot în Camera superioară a Parlamentului, unde a picat. 21 de senatori au votat „pentru”, 62 au votat împotrivă, iar un altul s-a abținut de la vot.
Senatorii PSD au votat împotriva adoptării acestui proiect de lege, cu o singură excepție. Toți aleșii PNL au votat pentru adoptarea textului de act normativ. Din partea USR, trei au votat pentru, doi au votat împotrivă, iar unul s-a abținut. Senatorii ALDE, formațiune care nu se mai află, astăzi, în Parlament, au votat împotrivă. UDMR a votat contra, iar cei de la PMP au votat în favoarea adoptării proiectului legislativ.
În 26 februarie 2018, proiectul de lege a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional. În 4 octombrie 2018, Comisia pentru Administrație a transmis un raport de respingere. Iar, din 15 octombrie 2018, legea se află pe masa plenului Camerei Deputaților. Ea a fost pusă pe ordinea de zi la vot final abia în data de 4 noiembrie 2024 și urmează să primească un verdict final pe data de 11 noiembrie 2024.