Deşi se vehiculează intens ideea emiterii unei ordonanţe de urgenţă privind amnistia şi graţierea unor infracţiuni până la sfârşitul acestui an, dinspre PSD vin tot mai multe semnale că o astfel de măsură va fi luată printr-o lege adoptată de Parlament. De altfel, singura lege care prevede graţierea colectivă a fost dată acum 16 ani. Măsuri de amnistie şi graţiere s-au mai luat pe vremea lui Ceauşescu şi imediat după Revoluţia din decembrie 89.
Rând pe rând mai marii PSD au negat săptămâna trecută pregătitrea unei ordonanţe de urgenţă pe tema amnistiei şi graţierii. “Eu, ca prim-ministru, vă spun că pe masa prim-ministrului nu există aşa ceva şi nu am avut o discuţie cu un ministru în acest sens”, a declarat joi premierul Viorica Dăncilă. La rândul său, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat tot joi că nu a discutat cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, sau cu premierul Dăncilă despre vreo ordonanţă privind aministia şi a spus că este ”absolut convins” că nu va exista o astfel de ordonanţă în jurul datei de 1 decembrie. Seara, la Antena 3, secretarul general al PSD, Codrin Ştefănescu afirma că “vom continua să modificăm legile, să trecem totul prin Parlament”. „Vom continua să cerem călăii să răspundă în faţa legii şi la final dăm şi amnistia şi graţierea”, a spus Ştefănescu, precizând că nu știe încă sub ce sub ce formă va fi dată, lege sau ordonanță.
Adoptarea acestor măsuri prin lege presupune dezbatere publică, dezbateri în Parlament, posibilitatea respingerii la promulgare, a sesizării CCR şi a reîntoarcerii în Parlament pentru modificări. Ceea ce înseamnă pe de o parte o consultare şi o dezbatere democratică, iar pe de altă parte scurgerea unui interval mai mare de timp până la aplicarea legii. În acest context, liderul PSD ar putea scăpa de acuzaţia că legea a fost dată în folosul său, spun surse din partid.
Conform Legii 546/2002, graţierea poate fi acordată individual, prin decret al Preşedintelui României, sau colectiv, de către Parlament, prin lege organică. Actul normativ nu prevede însă şi posibilitatea amnistiei. O lege care cuprindea ambele măsuri a fost dată în 1954 de Marea Adunare Naţională. Este vorba despre Legea 4 din 1954 pentru graţiere şi amnistie. Legea prevedea amnistierea tuturor infracțiunilor încercate sau săvîrșite pînă la data intrării sale în vigoare pentru care Codul penal sau legile speciale prevedeau pedeapsa amenzii sau o pedeapsă privativă de libertate de cel mult 5 (cinci) ani. Nu beneficiau de prevederile acestei legi cei care au săvîrșit infracțiuni împotriva securității statului, delapidări și furturi peste 2.500 lei, tîlhării, incendii intenționate, omoruri, luare de mită, infracțiuni ce prezintă un deosebit pericol social.
De asemenea, Consiliul FSN a dat pe 4 ianuarie 1990 Decretul nr. 3 de amnistie şi graţiere care viza infracţiunile politice prevăzute în Codul Penal şi în legile speciale, săvârşite după 30 decembrie 1947.
Preşedintele Iohannis a avertizat că adoptarea unei ordonanţe privind amnistia şi graţierea ar fi o catastrofă, ar declanşa o criză politică fără precedent în România.
Iohannis, flotant la Palatul Victoria
Senatorul PNL Alina Gorghiu susţine că există semnale că se pregăteşte terenul pentru amnistie şi graţiere. “ În justiție PSD cred că a adus lucrurile acolo unde a dorit, la o situație de blocaj, pentru că astăzi am văzut cum au evoluat lucrurile referitor la situația Înaltei Curți și pe a Procurorului General (n.r. Augustin Lazăr) . Este evident că e cineva în umbră care potrivește lucrurile. Acesta este un semnal că se fac pregătirile finale pentru amnistie și grațiere. Prioritatea partidelor parlamentare trebuie să fie trecerea moțiunii de cenzură”, a scris ieri Gorghiu pe Facebook. Ea a mai spus că propunerea USR ca şeful statului să fie prezent la şedinţele de Guvern din toată luna decembrie, nu este o idee nouă, a mai recurs la ea în cazul ordonanţei 13, şi a susţinut că Președintele va alege momentul fiecărei intervenții publice. ”Îi solicităm preşedintelui României să utilizeze la maxim atribuţiile legale pe care le are şi să participe pe parcursul lunii decembrie la fiecare şedinţă de Guvern. (…) Deci acesta este unul din demersurile care noi considerăm că sunt fundamental necesare pentru a ne asigura că în luna decembrie cel puţin această ordonanţă nu va fi adoptată”, a declarat ieri liderul USR, Dan Barna.
Toni Greblă vrea “nişte măsuri minime reparatorii”
Secretarul General al Guvernului, Toni Greblă, a fost întrebat ieri dacă situaţia completurilor de 5 judecători de la Instanţa supremă ar fi un argument pentru lansarea unui proiect de lege sau de ordonanţă de urgenţă privind amnistia şi graţierea. "Sigur că este o situaţie atipică. De câţiva ani de zile, cele mai importante completuri de judecată ale Înaltei Curţi au funcţionat şi au fost compuse altfel decât a prevăzut legea şi, din acest punct de vedere, cred că nişte măsuri minime reparatorii trebuie să existe. Care sunt acelea nu aş putea să vă spun eu acum", a afirmat Toni Greblă. Întrebat dacă la nivelul Guvernului s-a discutat un astfel de proiect sau dacă a vorbit pe această temă cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu ori Liviu Dragnea, Secretarul general al Guvernului Toni Greblă a răspuns: "Eu nu am în atribuţiile demnităţii pe care o ocup problemele de justiţie, astfel încât nu am auzit ca la nivelul Guvernului să fie purtată o astfel de discuţie. (...) Vreau să vă spun că mai multe opinii mi-aţi cerut dumneavoastră decât domnul preşedinte Dragnea, care nu a purtat nicio discuţie cu mine, nici cu doamna premier nu am purtat o asemenea discuţie".