Patronii clubului Colectiv, ai firmei care a furnizat artificiile folosite în seara de 30 octombrie şi pirotehnistul Viorel Zaharia, cercetaţi în arest la domiciliu, au fost plasaţi luni sub control judiciar, prin decizia definitivă a Tribunalului Bucureşti.
Anterior, Judecătoria Sectorului 4 a decis plasarea celor şase inculpaţi în dosarul de ucidere din culpă instrumentat de Parchetul Înaltei Curţi sub control judiciar, iar procurorii au făcut contestaţie.
Luni, Tribunalul Bucureşti a respins contestaţia şi a decis definitiv plasarea celor şase sub control judiciar.
Cercetările în cazul Colectiv se fac în cadrul a trei dosare. Primul dosar deschis, instrumentat de PICCJ, a fost cel de ucidere din culpă în care sunt urmăriţi patronii clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea si Costin Mincu, administratorii firmei care a furnizat artificiile pentru concert, fraţii Daniela şi Cristian Niţă, şi unul dintre pirotehniştii care le-au montat, Viorel Zaharia.
Administratorii Colectiv au fost acuzaţi de ucidere din culpă pentru funcţionarea neconformă a clubului.
Pirotehnistul Viorel Zaharia este cercetat pentru aceeaşi infracţiune, fiind acuzat că nu a respectat măsurile de siguranţă prevăzute legal când a montat artificiile în club. Printre altele, anchetatorii au arătat că artificiile respective erau destinate folosirii în exterior, informaţie cuprinsă în instrucţiuni, care erau însă în limba bulgară, netraduse.
Patronii firmei care a furnizat artificiile au fost acuzaţi că, după producerea incendiului, pentru a evita să fie traşi la răspundere, au sustras şi distrus documente ce constituiau probe.
Una dintre expertizele din acest dosar obţinute de News.ro, cea privind construcţia, arată că spaţiul în care îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv era neconform din foarte multe puncte de vedere.
Expertul desemnat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie scrie în raportul său că în club au fost făcute lucrări de amenajare care nu au îndeplinit cerinţele legale minime pentru un astfel de obiectiv cu destinaţia club/discotecă. Specialistul notează că, de la momentul închirierii spaţiului de la SC Pionierul SA, imobilul a trecut prin mai multe transformări. Niciuna dintre acestea nu a avut autorizaţie de construire, deşi lege obliga acest lucru. Mai mult decât atât, autorizaţia de construcţie nici nu ar fi putut să fie obţinută, deoarece lucrările nu se încadrau în standardele de siguranţă impuse de legislaţie.
Între cele mai importante constatări ale expertului se poate desprinde aceea că spaţiul, cu o suprafaţă utilă de 415,63 mp avea, ca unică evacuare, o anticameră amenajată într-un container.
”Una dintre uşile de ieşire era zăvorâtă, iar la cercetarea la faţa locului s-a constatat o deformare a acesteia datorită presiunii exercitate de persoanele blocate în container. Se constată lipsa sistemelor de închidere a uşilor de tipul bare antipanică montate pe interiorul uşilor. Se observă că ferestrele exterioare sunt zidite, în zidărie fiind montate două ventilatoare pentru introducerea aerului”, se arată în documentul citat.
Evacuarea a fost îngreunată şi din cauză că o altă cale de acces, cea spre Club Salsa-Guantanamo, era blocată cu boxe audio, cabluri legate cu lanţ şi lacăt.
Raportul a luat în calcul şi specificaţiile tehnice ale buretelui poliuretanic cu care era capitonat clubul Colectiv. Firma Eurofoam SRL Sibiu, importatorul în România al materialului arată că „produsul este un material combustibil. Atunci când arde, materialul emană căldură intensă şi fum dens. Prin încălzire, materialul nu se topeşte, ci se descompune, proces din care pot rezulta produse inflamabile. Într-un incendiu pot fi generate, în concentraţii diferite, în funcţie de condiţiile de ardere, produse de descompunere cum sunt: negru de fum, monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi ai azotului, acid cianhidric şi alţi produşi de piroliză, au arătat importatorii, potrivit raportului depus la Parchet.
Experţii constată că cele mai multe dintre lucrările de amenajare din club nu au fost făcute de SC Colectiv Club SRL, ci de o altă firmă, SC Music Hall SRL care închiriase spaţiul înainte. De precizat, în acest context, este faptul că SC Music Hall SRL a fost deţinută, potrivit datelor de la Oficiul Naţional Registul Comerţului, de Costin Mincu şi Alin Anastasescu, doi dintre actualii administratori ai SC Colectiv SRL. Singurul dintre patronii clubului Colectiv care nu a existat în asocierea de la firma Music Hall a fost Paul Gancea.
Potrivit documentelor publicate pe site-ul Primăriei Sectorului 4, localul era autorizat pentru un număr de 80 de persoane pe scaune, astfel că nu era necesară o autorizaţie din partea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Însă procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au arătat, în referatul privind arestarea preventivă, că patronii clubului ştiau că în local urmează să intre mai multe persoane. Chiar contractul prin care clubul a subînchiriat spaţiul trupei Goodbye to Gravity specifica fapul că, în cazul unei prezenţe mai mari de 400 de persoane, trupa nu mai plătea chirie.
Potrivit unor surse apropiate anchetei, în cadrul acesteia au fost audiaţi aproximativ 300 de martori, între care aproximativ 100 au şi calitatea de parte civilă. Dintre aceştia din urmă, peste 60 sunt rude ale celor decedaţi în urma incendiului, iar restul sunt răniţi sau rude ale acestora.
Totodată, pe parcursul cercetărilor au fost analizate aproximativ 10.000 de fotografii, dintre care 7.000 sunt făcute de criminalişti şi 3.000 au fost recuperate din telefoanele celor care se aflau în club în momentul izbucnirii incendiului.
Dosarul mai conţine şi aproximativ 100 de ore de filmări, realizate atât de participanţii la concert, cât şi de cele patru camere de supraveghere din local.
Tot în urma tragediei din Colectiv, DNA a început urmărirea penală a fostului primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone şi a două angajate din primărie, Luminiţa Ganea şi Aurelia Iofciu, pentru abuz în serviciu, după ce au autorizat clubul Colectiv în absenţa avizului de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov privind siguranţa la incendiu.
În plus, la Secţia militară a DNA a fost deschis un alt dosar, pe numele căpitanilor Antonina Radu şi George Matei de la ISU Bucureşti-Ilfov, tot pentru abuz în serviciu, aceştia fiind acuzaţi că au făcut verificări în clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI). Matei şi Radu au fost trimişi în judecată în 4 decembrie.
În urma incendiului din clubul Colectiv şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, între care 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate, printre aceştia fiind fotografi, artişti, olimpici şi studenţi străini.
Incendiul din 30 octombrie 2015 a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock bucureşteană Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul ”Mantras of War”. Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a reuşit să supravieţuiască.