Despre provincia situată în nord-vestul țării s-a spus mereu că e un colț uitat al României, cu biserici vechi de lemn, bogății legendare și cu obiceiuri de când lumea. Cei care au vizitat-o, iar în ultimii ani din ce în ce mai mulți străini vin să-și petreacă vacanțele aici, se întorc acasă cu o gramadă de amintiri ce merită povestite. Iată doar 10 motive pentru care puteți să vă programați câteva zile de concediu aici, fie iarnă, fie vară.
1. Bisericile vechi din lemn
Istoria Maramureșului este transmisă prin graiul lemnului bisericilor. De-a lungul secolelor, conducătorii străini ai provinciei nu le-au permis oamenilor locului să construiască biserici din piatră și așa au apărut bisericile din lemn, multe dintre devenind celebre în lume. Opt dintre acestea au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, putând fi vizitate: Bârsana, Budești, Desești, Ieud, Plopiș, Poienile Izei, Rogoz și Șurdești. Bisericile nu sunt însă doar obiective turistice, aici ținându-se în continuare slujbele de duminică și din zilele de sărbătoare.
2. Arta meșteșugurilor tradiționale
La adăpostul văilor umbroase și al munților, din mâinile vrednice ale maramureșenilor ies lucrurile necesare traiului zilnic. Fie obiecte de uz casnic, fie podoabe, fie unelte de lucru, toate au sigiliul Maramureșului și al simbolurilor ancestrale. De la cana și blidul de lut, de la cerga de pe pat și până la cămeșa de sărbătoare, de la lingura de lemn până la monumentala poartă, toate aceste obiecte sunt o exprimare a frumosului și a spiritualitatii din sufletul moroșanului. Femeile de aici cunosc cel mai bine secretul extragerii culorilor naturale din coajă de copac și plante pentru vopsitul țesăturilor, așa că în fiecare casă, în camera bună, stă lada cu țesături de lână și cânepă, lucrate la războiul de țesut.
3. Cimitirul Vesel din Săpânța
Comuna Săpânța, situată la doar 4 km distanță de granița cu Ucraina, este faimoasă în toată lumea pentru originalul Cimitir Vesel pe care îl găzduieşte. Un altfel de cimitir, cu cruci pictate în culori vii, peste care domnește un albastru special, care de mult timp poartă numele locurilor: Albastru de Săpânța. Meșterul Stan Ioan Patraș, creatorul acestui cimitir, a cioplit prima cruce în 1935. După moartea lui, în 1977, meșteșugul i-a fost moștenit şi continuat până în zilele noastre de ucenicul lui, Dumitru Pop. Fiecare cruce este diferită de cealaltă: imaginile cioplite în lemn înfățișează în mod naiv una dintre caracteristicile vieții celui îngropat acolo, iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obișnuitele clișee și pline de tâlc, scrise la persoana întâi, ca o spovadă a răposatului însuși. Cimitirul Vesel se află în topul celor mai vizitate destinații funerare din lume.
4. Mocănița de pe Vaser
Până acum 40 de ani, în Maramureș existau peste 200 de kilometri de cale ferată îngustă pe care circulau trenuri cu aburi ce transportau lemne, sare sau mărfuri. Mocănița de la Vaser este singura cale ferată îngustă din Uniunea Europeană pe care mai circulă un tren forestier. Linia are o lungime de peste 50 de kilometri și merge prin defileul împădurit al râului și prin două văi laterale. Trenul ce transportă turiști urcă doar până la jumătatea văii, aproximativ 22 km, până la stația Paltin, unde se face popas pentru picnic. După câteva ore de stat pe vale, locomotivele cu aburi aduc turiștii înapoi în Vișeul de Sus. Sezonul turistic începe primăvara şi se sfârşeşte toamna, dar există călătorii și în sezonul de iarnă pentru evenimente speciale: de 1 Decembrie, de Crăciun sau pe 24 ianuarie. Zilele de funcţionare şi ora de plecare sunt prezentate detaliat în mersul trenurilor.
5. Memoria trecutului, păstrată la Sighet
Patrimoniul cultural al Maramureșului este bine conservat în muzeele ce păstrează atât valorile tradiționale, cât și valorile culturale contemporane. Cele mai multe dintre acestea sunt concentrate în zona orașelor Baia Mare și Sighetu Marmaţiei, însă o există și o mulțime de mici muzee sătești și case memoriale. În Sighet, fosta închisoare pentru deținuți politici a fost transformată în Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei. La Dragomirești există un muzeu al țărăncii române, iar în Ieud, familia Pleș a transformat o veche casă de lemn, într-un muzeu al cânepei.
6. Artizanii lemnului și porțile maramureșene
Maramureșenii au fost mereu artizanii lemnului, căruia i-au dat cele mai felurite forme. Iar porțile lor făurite din lemn au fost dintotdeauna simbolul zonei. Motivele încrustate în stâlpii porților au rolul de a proteja casa și familia: funia răsucită, soarele, pomul vieții, sunt toate expresia marilor mituri din cultura românească. Și astăzi pot fi văzute porți și case vechi din lemn, în special în satele de pe Valea Cosăului și Valea Marei, precum și în Muzeul Satului din Baia Mare.
7. Gastronomia locală, deliciul turiștilor
Cine vizitează o casă de moroșan, sigur nu o părăsește cu stomacul gol. Călătorii sunt întâmpinați cu o masă copioasă, unde mâncărurile tradiționale sunt atracția principală. În Maramureș, mămăliga este gătită în cele mai diferite feluri. În trecut, nu de puține ori ținea chiar și loc de pâine, căci făina de grâu nu era ușor de procurat. Balmoşul e specialitatea ciobanilor, făcut din brânză de oaie, lapte si mămăligă. Există multe obiceiuri legate de bucate. În sâmbăta dinainte de Florii, de exemplu, maramureșencele pregătesc câte o pâiniță pentru fiecare membru al familiei, făcută din grâu sfințit și numită „floare de grâu”. Tradiția spune că cei care mănâncă pâinițele în această zi se vor întâlni unul cu altul în Rai. În noaptea de Crăciun și de Anul Nou, toți membrii familiei trebuie să mănânce o bucată de piftie de pe o farfurie mare, în care se află și râtul porcului, despre care se spune că aduce noroc.
8. Obiceiurile și tradițiile de sărbători
Fiecare anotimp este întâmpinat diferit. La țară, întreaga existență este orânduită după muncile câmpului și după marile sărbători creștine. Timpul nu se măsoară aici în ore, ci în vremea semănatului, a Postului Mare și a Sfintelor Paști, a cositului și a Sărbătorii Sfintei Marii, a recoltei și a pregătirilor pentru Crăciun. Aceasta este și cea mai frumoasă sărbătoare de peste an, când văile Maramureșului răsună de glasurile colindătorilor, iar spectacolul pentru oaspeții veniți din toate colțurile lumii este desăvârșit. Sărbătorile creștine se împletesc aici cu credințele populare, în tot felul de obiceiuri precum: găsirea ursitului, alungatul duhurilor rele sau recolta bogată. Moroșenii se bucură de joc, de „horit” și de locurile în care s-au născut.
9. Drumul verde din Munţii Gutâi
Primul Greenway din Maramureş a fost lansat în octombrie 2006. Cei 64 de km de „drum verde", care străbat Munţii Gutâi, sunt binecuvântaţi cu atracţii naturale şi culturale de o deosebită frumuseţe. Poteca include zonele umede situate în Piemontul Gutâiului, ce găzduiesc o floră relictă din era glaciară, şi Rezervaţia Creasta Cocoşului, ce conservă elemente naturale cu semnificaţie ecologică, ştiinţifică şi peisagistică deosebită. Turiştii dornici să descopere natura surprinzătoare şi elementele de civilizaţie arhaică sunt invitaţi să exploreze Drumul Verde la pas, cu bicicleta sau din căruţă.
10. Moroșenii, oameni mândri
Aproape toți cei care se întorc din Maramureș se declară îndrăgostiți de moroșeni. Felul lor de a fi simplu, sincer, fără ocolișuri, cu graiul plin de vorbe de tâlc, cu modul în care te poftesc în casă, în mândria cu care povestesc despre locurile unde s-au născut, există ceva care vă va cuceri de la prima vedere.