Majorarea plafonului pentru impozitarea pensiilor, de la 2.000 la 3.000 de lei, a fost anunțată, luni, de ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Și premierul Marcel Ciolacu a anunțat, în aceeași zi, că urmează o analiză aprofundată privind efectele recalculării, pentru a identifica motivele scăderii valorii unor pensii. Din calculele estimative, peste un milion de pensionari sunt acum în această situație, dar nu-i va ajuta cu nimic modificarea pragului la 3.000 de lei.
Scandalul veniturilor micșorate prin majorarea pensiilor a fost abordat greșit, de la început, prin invocarea impozitării sumelor de peste pragul de 2.000 de lei. De fapt, un pensionar care avea 1.990 de lei pe lună venituri din pensie și a obținut 50 de lei în plus după recalculare, ar pierde din impozitare doar 4 lei pe lună, pentru că se aplică un impozit de 10% pe suma care depășește 2.000 de lei.
Ce ajutoare nu se vor mai acorda
Ceea ce pierd cu adevărat pensionarii săraci se referă la ajutoarele pe care Guvernul le acordă, adică 250 de lei o dată la două luni, pentru alimente - 1.500 de lei pe an - și banii pentru plata facturilor la utilități - 1.400 de lei pe an. În total, un pensionar care câștigă la recalculare 50 de lei pe lună, adică 480 de lei pe an, după impozitare sau 600 de lei pe an, dacă se ridică plafonul la 3.000 de lei, mai pierde 2.900 de lei din ajutoarele pentru care nu se mai încadrează în plafonul care era tot 2.000 de lei și care nu poate fi ridicat la 3.000, pentru că asta ar însemna un efort bugetar colosal, statul fiind apoi obligat să mărească plafonul la aceeași sumă pentru toți românii care au venituri de până la 3.000 de lei, acordând aceleași ajutoare, fără discriminare.
Pensionarii care aveau până în 2.000 de lei mai primeau și alte scutiri de taxe și impozite care, adăugate la cei 2.900 de lei pe an pentru mâncare și energie, depășeau 3.000 de lei pe an. Astfel, cei mai săraci români pierd oricum o sumă foarte importantă, mulți dintre ei ajungând, după „majorarea pensiei”, să nu-și mai permită să plătească facturile sau să nu mai aibă bani de mâncare și medicamente.
Plafoanele au mai fost modificate
Premierul și ministrul Muncii au încercat să găsească soluția salvatoare, dar și de data asta au dat greș, pentru că promisiunea majorării plafonului peste care se aplică impozitarea, la 3.000 de lei, nu le aduce niciun beneficiu real celor afectați de recalculare prin pierderea altor măsuri de sprijin și facilități fiscale.
Chiar dacă ajutoarele pentru hrană și energie nu se acordă pe termen lung, ci doar în această perioadă, când s-a pierdut controlul creșterii în salturi a prețurilor, pe cei cu venituri mici nu-i interesează cum vor fi legile peste 5 sau 10 ani, ci doar să poată supraviețui de la o lună la alta.
În plus, premierul și ministrul Muncii au făcut declarații doar despre impozitarea pensiilor, nu și despre ajutoare și facilități fiscale care se acordă în baza altor acte normative ce ar trebui să fie și ele modificate.
„Cardurile sărăciei”, prin care Guvernul a alocat 250 de lei o dată la două luni pentru alimente, în baza OUG nr. 63/2022, s-au acordat de acum doi ani, de ele beneficiind, inițial, pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 1.500 de lei, pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 1.700 de lei pentru tranșele din anul 2023; persoanele - copii și adulți - încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 1.500 de lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 1.700 de lei pentru tranșele din anul 2023; familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 de lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 675 de lei pentru tranșele din anul 2023; familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 de lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 675 de lei pentru tranșele din anul 2023 și familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social; persoanele fără adăpost astfel cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.
Nu ar fi bani nici pentru finanțarea ajutoarelor
Plafonul a fost ridicat, de anul acesta, la 2.000 de lei, după majorările de pensii și de salarii de anul trecut, pentru că dificultățile financiare ale populației sărace au rămas aceleași. Astfel, tichete sociale pentru achiziția de produse alimentare, prin Programul „Sprijin pentru România”, începând cu 2024, s-au acordat pentru persoanele vulnerabile cu venituri nete mai mici sau egale cu 2.000 lei.
Același prag a fost stabilit și pentru ajutorul de 1.400 de lei pentru plata facturilor.
Sprijinul pentru energie se acordă de la începutul anului trecut, finanţarea fiind din bani europeni, prin Programul Operaţional Regional şi prin Programul Operaţional Capital Uman. De această măsură au beneficiat, inițial, peste 2,8 milioane de locuinţe din România, în contextul creşterii preţurilor pentru utilităţi şi pentru toate produsele de consum, care afectează în primul rând pe cei mai vulnerabili dintre români.
Din cei 2,8 milioane de beneficiari ai celor două tipuri de ajutoare de la stat se scad, după recalcularea pensiilor, peste un milion de beneficiari. O majorare a plafonului la 3.000 de lei ar însemna să se aloce bani pentru hrană și facturi pentru alte câteva milioane de români care au venituri lunare până la această sumă și nici măcar nu s-ar putea finanța o astfel de măsură, pentru că proiectul din fonduri europene a avut la bază cu totul alte calcule
Pe lângă majorarea plafonului de impozitare a pensiilor, de la 2.000 la 3.000 de lei, pentru a ajuta cu adevărat pensionarii săraci, Guvernul ar trebui să mărească și plafonul până la care se pot acorda ajutoarele pentru hrană și energie, respectiv alte facilități fiscale. Ar fi de modificat mai multe acte normative și proiectele pentru sursele de finanțare din fonduri europene.