Neonicotinoidele au fost criticate în ultimii ani pentru că au provocat moartea albinelor prin perturbarea simţului orientării, memoriei şi modului de reproducere. Potrivit unui raport recent al asociației de mediu PAN (Pesticide Action Network) Europe, ţările UE au acordat peste 230 de derogări pentru pesticide interzise în ultimii patru ani, iar neonicotinoidele reprezintă aproape jumătate dintre acestea (47,5%). Decizia CJUE se referă la şase autorizaţii emise de statul belgian pentru utilizarea acestor produse de protecţie a plantelor, invocându-se situaţiile de urgenţă. În plus, hotărârea subliniază „obligaţia tuturor statelor membre de a lua toate măsurile necesare pentru a promova controlul dăunătorilor cu consum redus de pesticide, acordând prioritate metodelor nechimice ori de câte ori este posibil”. De la acordarea acestor derogări nu face excepție nici România.
10 ani de abuzuri, cu binecuvântarea Bruxelles-ului
Activiștii de mediu care au cerut anularea derogărilor au sărbătorit succesul acestei „hotărâri de referință”, subliniind efectul la nivelul UE al deciziei instanței. „Această hotărâre de referință a Curții UE pune capăt celor 10 ani de abuz din partea statelor membre, cu binecuvântarea Comisiei Europene”, a declarat Hans Muilerman, inginer chimist la PAN Europe. De asemenea, Marc Fichers, secretarul general al Nature & Progrès Belgium, a adăugat că „acest succes va avea un efect la nivelul UE” și că această hotărâre „demonstrează că mediul contează mai mult decât profiturile unor companii de zahăr și pesticide”. Activiștii de mediu din Belgia solicitaseră interzicerea pesticidelor pentru tratarea sfeclei de zahăr.
Inițiativa care cere eliminarea completă a pesticidelor
Potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Agenția de Mediu a UE, solurile europene sunt supuse unei presiuni tot mai mari din cauza poluării, a agriculturii intensive și a schimbărilor climatice. În prezent, deși Comisia Europeană are ca obiectiv atingerea țintei de zero poluare, din evaluările privind starea solurilor europene a lipsit un set de indicatori importanți, iar informațiile despre funcțiile solului și serviciile sale ecosistemice sunt încă limitate. Propunerile Comisiei Europene privind conservarea biodiversității și reducerea utilizării pesticidelor în UE stabilesc obiective obligatorii pentru refacerea ecosistemelor naturale deteriorate și, mai ales, pentru reducerea la jumătate a utilizării și a riscurilor legate de pesticidele chimice periculoase în UE până în 2030, comparativ cu perioada 2015-2017. Textele, care fac parte din strategia „De la fermă la masă” și care vor fi discutate de statele membre și de deputații europeni, prevăd interzicerea totală a pesticidelor în „zonele sensibile” (spații verzi urbane, terenuri de sport, zone naturale protejate etc.). Aceste măsuri ar putea fi însă înăsprite, după ce pe masa eurodeputaților a ajuns inițiativa cetățenească europeană (ICE) „Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură prietenoasă cu albinele pentru un mediu sănătos”, un demers care a strâns peste un milion de semnături. Printre altele, această inițiativă cere eliminarea treptată a pesticidele sintetice din agricultura UE cu 80% până în 2030, începând cu cele mai periculoase, iar până în 2035 ele să fie eliminate complet.
Decizia CJUE nu se aplică în 2023
Derogările emise pentru utilizarea neonicotinoidelor în acest an rămân valabile și nu sunt afectate de cea mai recentă decizie exprimată de Curtea Europeană de Justiție, potrivit unui comunicat de presă remis de Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM). Ministerul Agriculturii din România a emis pentru acest an mai multe derogări pentru utilizarea tratamentelor cu neonicotinoide la culturile de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr.
Ce sunt neonicotinoidele
Sunt o categorie de insecticide sistemice, neurotoxice, relativ de ultimă generație, utilizate masiv în agricultură, foarte persistente, care oferă o protecție de lungă durată pentru diverse culturi, în general pe toată perioada de vegetație, acoperind o plajă foarte largă de insecte dăunătoare. Ele afectează și toate speciile de insecte benefice care intră în contact cu acestea, insectele polenizatoare fiind afectate prin polenul și nectarul recoltate, în special la rapiță și floarea-soarelui, dar și prin apa de gutație, în special la porumb.
Produsele „mai curate” cam lipsesc
Pe de altă parte, Asociația Europeană de Protecția Culturilor (ECPA), care reprezintă industria de protecție a culturilor în Europa, promovează utilizarea produselor de protecție a plantelor, dar în conformitate cu normele de siguranță alimentară. Neutilizarea acestor produse ar provoca pierderi însemnate agriculturii, spun reprezentanții ei, iar acest lucru ar pune o presiune și mai mare asupra prețurilor la produsele agroalimentare, în condițiile în care asigurarea traiului zilnic devine o problemă pentru tot mai mulți cetățeni ai UE. Într-un raport de audit din 2020, Curtea de Conturi Europeană arăta că vânzările de substanțe active utilizate în produsele de protecție a plantelor depășesc 350.000 de tone pe an. Accesul fermierilor la metode alternative și la produse cu risc mai redus i-ar putea ajuta pe aceștia să aplice gestionarea integrată a dăunătorilor. În 2009, Uniunea Europeană a creat o categorie de produse de protecție a plantelor „cu risc redus”, însă, până în prezent, puține produse din această categorie au fost puse la dispoziție pentru utilizare, se preciza în raportul citat.
Evoluția consumului de pesticide în România (tone)
2016 10,81
2017 11,54
2018 11,1
2019 9,04
2020 8,7
Sursa: Eurostat
Cei mai mari consumatori de pesticide în 2020 (tone)
Spania 75,77
Franța 64,74
Italia 56,37
Turcia 53,49
Polonia 24,61
Olanda 9,82
Portugalia 9,7
Sursa: Eurostat
385 de milioane de oameni, otrăviți anual
Potrivit unui raport publicat în luna octombrie a anului trecut, denumit Atlasul Pesticidelor, care are printre realizatori BirdLife Europe, un ONG de mediu care militează pentru drepturile păsărilor, utilizarea pesticidelor la nivel mondial a crescut cu 80% din 1990, piaţa urmând să atingă 130 de miliarde de dolari în 2023. Raportul susține că substanțele chimice agricole determină scăderi cu 30% a populațiilor de păsări de câmp și fluturi. De asemenea, pesticidele sunt responsabile pentru aproximativ 11.000 de decese umane și otrăvirea a 385 de milioane de oameni în fiecare an. Aproape una din 10 albine europene este amenințată cu dispariția, din cauza, în mare parte, a utilizării substanţelor toxice în erbicide, pesticide și îngrășăminte.
Eurodeputații din Comisia pentru agricultură se opun
Eurodeputații din Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European (PE) au decis în luna noiembrie a anului trecut să ceară Comisiei Europene să renunțe la planul său de reducere cu 50% a cantităților de pesticide folosite de fermieri până în 2030. Pentru România, una dintre țările cu cea mai mare suprafață agricolă, măsura ar fi un adevărat dezastru, în condițiile în care noi folosim oricum o cantitate infimă, de circa 700 de grame/hectar, în timp ce media UE este de 2,4 kg. Respingerea propunerii Comisiei Europene este motivată de faptul că ea este insuficient argumentată.
Ex foto