Industria alimentară şi agricultura, două sectoare-cheie ale economiei naţionale care generează anual afaceri de peste 12 mld. euro, se află încă o dată în zodia incertitudinii în contextul în care pe lista guvernului de modificări fiscale se află şi revenirea la plata contribuţiilor la sănătate (CASS) pentru angajaţii din aceste sectoare. Din iunie 2022, cele două sectoare au început să beneficieze de facilităţi asemănătoare celor din construcţii, inclusiv scutirea de la plata CASS, scutirea la impozitele pe venit pentru veniturile din salarii, dar a fost stabilit şi un salariu minim de 3.000 de lei lunar.
„Dacă se elimină această facilitate (exceptarea de la plata CASS n.red.) este foarte grav. Noi am mărit odată cu aceste facilităţi salariile cu circa 1.000 de lei. Iar dacă vom rămâne fără facilităţi vom fi nevoiţi să închidem mai multe secţii pentru că ne chinuim oricum să supravieţuim. Coşul zilnic a scăzut foarte mult, cred că cu peste 40%. Numărul de clienţi nu a scăzut, dar s-a redus coşul zilnic. Oamenii pleacă în afara ţării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână“, spune Vasile Lucuţ, antreprenorul care deţine Unicarm, cel mai mare angajator din industria alimentară. Unicarm are un sistem integrat de producţie, astfel că în cele şase fabrici şi în agricultură are circa 1.200 de angajaţi, iar întreaga echipă a companiei, care include şi angajaţii din magazinele proprii, ajunge la circa 3.000 de oameni. Facilităţile pentru sectorul agricol şi alimentar au fost stabilite iniţial până în 2028.
Virgil Mândru, preşedinte şi proprietar al Tohani România, una dintre cele mai mari crame din Dealu Mare, spunea recent că pentru independenţa naţională este obligatoriu să ne ţinem agricultură aproape, iar eliminarea facilităţilor pentru acest sector va aduce dezechilibru într-un sector care deja face faţă cu greu lipsei de forţă de muncă. „Va fi greu de suportat această creştere de salarii (dacă se vor elimina sau scădea facilităţile fiscale - n.red). Piaţa nu este extraordinară, inflaţia este mare în continuare. Noi suntem printre cei care avem o piaţă bună, pentru că vindem vinuri de calitate şi nu am avut scăderi de vânzări“, spunea recent antreprenorul.
La rândul lui, Mircea Todoran, cofondatorul companiei Mirdatod, unul dintre cei mai importanţi producători români de lactate, care are în portofoliu brandul Telemea de Ibăneşti, spune că încă nu a făcut calcule privind impactul acestei decizii în businessul companiei, care are aproape 200 de angajaţi.
„Vom fi nevoiţi să creştem preţurile, nu avem altceva ce să facem. Noi avem deja un buget şi preţurile de vânzare după aceste calcule. Noi ştim că până în 2028 avem aceste facilităţi fiscale care astăzi sunt în vigoare. Sper însă că nu se vor schimba aceste lucruri. Pentru că dacă noi punem povară pe industria alimentară şi pe agricultură vor veni cu atât mai multe produse alimentare de afară, preţurile noastre vor creşte şi vin produsele din afara ţării. Nu vom mai avea producţie agricolă, nu vom mai avea produse alimentare locale şi vom cumpăra totul din afara ţării“, este de părere Mircea Todoran.
În aprilie 2023, angajaţii din industria alimentară se aflau pe locul 17 în clasamentul salariului mediu net din 20 de sectoare ale industriei, conform unei analize recente a ZF.
Cu un salariu mediu net de 3.600 de lei, aceştia se situează cu aproximativ 1.000 de lei sub salariul mediu net din industrie, potrivit datelor statistice. Cu toate că industria alimentară este cel mai mare angajator din sectorul industrial, cu 151.000 de salariaţi în 2022, depăşind industria textilă şi fabricarea autovehiculelor, însă este departe de a reflecta importanţa şi contribuţia acestei industrii la economie. Astfel, în lipsa unei industrii alimentare şi a unei agriculturi puternice, deficitul comercial în sectorul agro-alimentar ajunge la circa 6 mld. euro anual.
(sursa: Mediafax)