Uniunea Europeană vorbește de ani buni despre aer curat, orașe verzi și „zero poluare”, însă un nou raport al Agenţiei Europene pentru Mediu (EEA) avertizează că particule fine din aerul pe care-l respirăm, zgomotul ambiental pe care mulți dintre noi aproape că nici nu-l mai auzim și substanțele chimice invizibile cu care intrăm în contact zilnic nu ne afectează doar plămânii sau inima, ci și mintea. Mai exact, poluarea mediului este asociată cu mai multe tulburări de sănătate mintală - precum: depresia, anxietatea și schizofrenia - și chiar cu riscul de suicid. Experţii europeni atrag atenţia că aplicarea politicilor de mediu privind reducerea poluării ar putea contribui la scăderea nivelului de boli psihice în rândul populaţiei.
Datele citate în raportul publicat, marți, de Agenţia Europeană pentru Mediu (EEA) arată că, în 2023, în Uniunea Europeană s-au pierdut peste 11 milioane de ani de viață (ajustați în funcție de dizabilitate) din cauza tulburărilor de sănătate mintală. Conform estimărilor IHME, aceste tulburări reprezintă a șasea cea mai mare povară a bolilor în UE. La rândul său, Eurostat indică faptul că tulburările mintale au ajuns a opta cauză de deces.
Studii multiple arată o creștere semnificativă, în ultimii ani, a prevalenței și incidenței tulburărilor de sănătate mintală în Europa. Depresia, tulburările de anxietate, schizofrenia și tulburările bipolare sunt în creștere, mai ales după criza economică din 2008 și în anii recenți. Explicațiile clasice invocă, pe lângă genetică, și factorii economici, izolarea socială sau instabilitatea geopolitică.
Unii dintre acești factori determinanți nu sunt, încă, pe deplin înțeleși, iar raportul EEA adaugă însă un factor suplimentar: mediul în care trăim.
Poluarea nu mai este doar un disconfort urban, ci este examinată din ce în ce mai mult ca unul dintre acești factori care contribuie la creșterea incidenței bolilor psihice.
Principalele cauze sunt poluarea aerului, fonică și chimică, potrivit agenției UE, care subliniază că noul raport se bazează pe o analiză cuprinzătoare a dovezilor științifice disponibile în prezent privind asocierile dintre poluare și sănătatea mintală (cu accent deosebit pe analizele sistematice și meta-analizele efectuate de Centrul Tematic European pentru Sănătatea Umană și Mediu).
Aerul - particule fine, efecte grele: depresie și modificări structurale ale creierului
Poluarea aerului este cel mai studiat factor. Particulele fine (PM2,5) și dioxidul de azot (NO2), omniprezente în marile orașe europene, sunt asociate în mod constant cu depresia și simptomele depressive, conform documentului.
Toate analizele sistematice citate de raport indică o legătură semnificativă statistic între expunerea pe termen lung la aer poluat și riscul crescut de depresie. Mai mult, episoadele acute de poluare ridicată sunt corelate cu agravarea simptomelor la persoanele deja diagnosticate.
De asemenea, studiile neurologice amintite în analiza EEA indică faptul că expunerea la aceste particule toxice din aer în perioade critice – în viața intrauterină, în copilărie și la începutul adolescenței – este asociată cu modificări structurale și funcționale ale creierului. Se discută despre inflamație cerebrală, stres oxidativ, alterări ale neurotransmițătorilor. Cu alte cuvinte, aerul poluat ar putea remodela creierul.
În cazul schizofreniei, raportul relevă că vârfurile de poluare pe termen scurt sunt asociate cu agravarea simptomelor. Pentru anxietate și episoade bipolare, există indicii similare: „Unele dovezi indică, de asemenea, că poluarea aerului pe termen scurt poate duce la exacerbarea simptomelor de anxietate și poate declanșa episoade bipolare”.
EEA avertizează că și reduceri mici ale nivelului poluării aerului ar putea duce la scăderea simptomelor depresive la nivel populațional. Practic, aerul mai curat nu înseamnă doar mai puține boli respiratorii, ci și mai puține episoade depresive.
Zgomotul ambiental: stres cronic și minți epuizate
Majoritatea studiilor și analizelor privind asocierea dintre zgomotul ambiental și sănătatea mintală se concentrează pe zgomotul provenit din transporturi, din traficul rutier, pe căile ferate și de la aeronave.
„Zgomotul transporturilor poate afecta sănătatea mintală prin multiple căi biologice și psihologice interconectate. Expunerea cronică la zgomot de nivel scăzut activează răspunsul organismului la stres și poate provoca, de asemenea, tulburări de somn. Aceste efecte pot duce la inflamații și stres oxidativ, care pot contribui la probleme de sănătate mintală”, se arată în raport.
Zgomotul de trafic rutier, feroviar și aerian este asociat cu risc crescut de depresie și anxietate.
Meta-analizele citate relevă că, la fiecare creștere cu 10 decibeli a zgomotului rutier, riscul de depresie crește cu aproximativ 3%, iar anxietatea cu 2%. Pot părea procente mici, dar la nivelul milioanelor de locuitori din marile orașe europene, impactul este semnificativ.
Zgomotul aeronavelor pare și mai problematic: unele analize indică o creștere cu până la 12% a riscului de depresie la fiecare 10 dB suplimentari. În plus, un studiu citat de raport arată o creștere semnificativă a ratelor de suicid în zonele cu zgomot rutier sau feroviar ridicat.
Explicația biologică este că zgomotul cronic activează permanent răspunsul la stres, dereglează somnul și întreține inflamația sistemică. La acestea se adaugă factorul psihologic – disconfortul. Persoanele care declară că sunt „extrem de deranjate” de zgomot au o prevalență a problemelor de sănătate mintală aproape dublă.
Copiii sunt, de asemenea, o categorie vulnerabilă la poluarea fonică. Expunerea la zgomot ambiental este asociată cu o prevalență mai mare a problemelor de comportament, care afectează ulterior bunăstarea psihică. Practic, cartierul în care crești îți poate modela reziliența emoțională.
Chimicalele - moștenirea invizibilă
Dacă zgomotul și aerul poluat sunt evidente, substanțele chimice sunt adesea invizibile. Metale grele, pesticide, perturbatori endocrini, fumul de țigară – toate apar în raport ca factori de risc potențiali pentru tulburări mintale.
Cu toate că mecanismele biologice care stau la baza unor astfel de asocieri sunt specifice substanțelor studiate și rămân puțin înțelese, ele „implică frecvent interferențe cu sistemele neurotransmițătoare și funcțiile receptorilor”.
Plumbul este cel mai bine documentat. Expunerea prenatală sau în copilărie la plumb este asociată atât cu un risc crescut de depresie la vârsta adultă, cât și cu schizofrenia. Deși utilizarea plumbului a fost restricționată de mai mulți ani în UE, expunerea la acest element toxic persistă în medii industriale sau în clădiri vechi.
Fumul de țigară pasiv (SHS) este corelat constant cu depresia și schizofrenia, mai ales când expunerea are loc în viața intrauterină sau în copilărie. În cazul copiilor, mai multe studii arată creșterea simptomelor depresive la cei expuși în mod constant acasă.
Bisfenolul A (BPA) și ftalații – substanțe utilizate în mase plastice – sunt asociați cu anxietate și depresie la copii, în special în urma expunerii prenatale.
Pesticidele completează tabloul: majoritatea studiilor indică asocieri între expunere și depresie, iar unele semnalează chiar creșterea riscului de suicid în rândul populațiilor expuse profesional.
Raportul menționează și limitele actuale: multe studii sunt transversale, iar cauzalitatea nu este pe deplin demonstrată. De asemenea, factorii socio-economici, condițiile de locuire și capitalul social pot influența rezultatele.
Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a clarifica cauzalitatea, experții europeni spun că „dovezile existente întăresc argumentele pentru implementarea deplină a legislației UE și pentru reducerea suplimentară a expunerii la poluare”.
Recomandări: grădinărit, „băi de pădure” și plimbări pe malul apei
Raportul agenției europene subliniază necesitatea abordării „One Health” – o singură sănătate – care recunoaște interdependența dintre sănătatea umană, animală și a mediului. Practic, experții spun că nu putem trata depresia ignorând aerul, apa și solul.
Reducerea poluării aerului prin aplicarea Directivei (UE) 2024/2881, consolidarea reglementărilor pentru substanțe chimice (inclusiv restricții suplimentare asupra plumbului) și politici mai ferme de reducere a zgomotului sunt prezentate ca priorități.
Autorii raportului oferă și soluții bazate pe natură, chiar dacă o plimbare în parc nu anulează expunerea zilnică la PM2,5 sau la zgomotul constant al traficului.
„Soluțiile bazate pe natură pot fi, de fapt, utilizate pentru a promova sănătatea mintală, activitatea fizică și coeziunea socială prin accesul la spații verzi și albastre (activități pe apă sau în jurul apei). În ultimele decenii au fost dezvoltate abordări terapeutice bazate pe natură: grădinăritul, exercițiile fizice în natură și băile în pădure s-au dovedit a avea unele efecte benefice asupra sănătății mintale.
Îndeplinirea obiectivelor Planului de acțiune al UE pentru zero poluare, prin reducerea poluării și extinderea accesului la natură, ar putea contribui la îmbunătățirea bunăstării mintale a milioane de europeni”, conchide raportul.
Deși poluarea a fost prezentată, ani la rând, ca un cost inevitabil al dezvoltării, raportul Agenției Europene pentru Mediu arată că sunt costuri mai mari decât se credea și nu se văd doar în spitale de pneumologie sau cardiologie, ci și în cabinetele de psihiatrie.
„Europa a înregistrat o creștere semnificativă a prevalenței și incidenței tulburărilor de sănătate mintală în ultimii 25 de ani. Tulburările de sănătate mintală au reprezentat a șasea cea mai mare povară a bolilor din UE în 2023 și a opta cea mai frecventă cauză de deces”, subliniază Agenţia Europeană pentru Mediu.