Senatul a votat, în unanimitate, modificarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, în sensul definirii, prevenirii şi interzicerii violenței psihologice, adică a bullying-ul, în spațiile destinate educației. Iniţiativa legislativă a fost depusă la Parlament de pe 18 mai, demersurile fiind făcute de Asociaţia Părinţilor Isteţi și Itsy Bitsy FM.
Bullyingul se manifestă prin comportamente repetate de lovire, piedici, îmbrânceli, plesnit sau alte acțiuni asemănătoare. Pe lângă acestea, vor fi interzise prin lege insultele, tachinarea, intimidarea, umilirea și chiar poreclele, și se vor lua măsuri ca aceasta să fie combătută în toate ciclurile educaționale.
Demersurile pentru această lege au început încă din 2017, printr-o campanie de conştientizare. „Am pornit acest proiect ca urmare a datelor îngrijorătoare în materie de bullying. Dar mai ales din cauza mesajelor primite de la copii, care se simt singuri, neajutati și neînțeleși de adulți în față înjurăturilor, agresiunilor emoționale sau fizice. Mă bucur mult că vocea copiilor s-a făcut auzită și de această dată și bullyingul este reglementat. Acum urmează să învățăm să depistăm și să prevenim bullying-ul în rândul copiilor”, a declarat Nadia Tătaru, președinta Asociației Părinților Isteți şi inițiatoare a campaniei naționale de prevenire.
Efectele sunt dezastruase
Bullying-ului influenţează dezvoltarea copiilor, atât emoţional cât şi educaţional. Copiii care joacă orice rol în episoade de bullying - victime, agresori sau martori pot experimenta scăderea încrederii în sine, depresia, abandonul școlar, scăderea rezultatelor la învățătură, ajungându-se uneori şi la sinucideri. "Când am început munca la proiect am avut tot timpul în minte frecvența mare a știrilor care prezentau filmulețe cu elevi agresați fizic sau verbal și apoi postate pe diferite platforme sociale. Sigur că autoritățile reacționau în aceste cazuri, dar, în lipsa unui instrument legislativ care să le ofere mijloacele de a preveni un astfel de comportament și de a lua măsurile care se impun, nu se putea face prea mult. Acum am reușit să umplem acest vid legislativ", a declarat deputatul Andrei Pop co-inițiator al proiectului legislativ.
De ce un copil devine bully
Un studiu realizat recent de cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai pornind la întrebarea „De ce apare bullying-ul?”, relevă faptul că relațiile distorsionate cu mama, tatăl sau cu prietenii se asociază cu acest tip de comportament. Astfel, "o relaţie de ataşament problematică e relaţionată cu o frecvenţă mai ridicată a agresivităţii de tip bullying prin intermediul gândurilor de ostilitate (de ex. „Am dreptul să mă răzbun pe cei care merită asta”), în timp ce victimizarea prin bullying e explicată mai bine de o combinaţie de gânduri de ostilitate şi ameninţare socială (de ex. Oamenii gândesc lucruri rele despre mine)”, precizează UBB.
Cifre înspăimântătoare
1 din 4 copii era umilit în mod repetat la școală, în fața colegilor
1 din 5 copii umilea în mod repetat un alt copil la școală
3 din 10 copii erau excluși în mod repetat din grupul de colegi
1 din 6 copii era bătut în mod repetat
7 din 10 copii au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar.
3 este locul pe care îl ocupă România în ceea ce privește bullyingul în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).