Criza energetică din Republica Moldova: Provocări majore pe fondul expirării acordului de tranzit al gazelor între Rusia și Ucraina

Acordul de tranzit al gazelor dintre Rusia și Ucraina, care expiră la 31 decembrie 2024, aduce Moldova într-o situație delicată, mai ales în contextul alegerilor parlamentare din 2025. Regiunea transnistreană, dependentă de gazele rusești neplătite pentru susținerea economiei, serviciilor publice și producției industriale, riscă o destabilizare economică severă.

Guvernul moldovean trebuie să găsească soluții pentru a preveni colapsul regiunii separatiste și a asigura stabilitatea energetică a întregii țări. Lipsa livrărilor de gaze din Rusia ar putea genera o criză umanitară, instabilitate energetică, migrație internă și o presiune economică ce amenință securitatea socială și politică, potrivit unei Note privind impactul financiar al stopării livrărilor de gaze naturale ale Gazprom către regiunea Transnistriană a Republicii Moldova în perioada ianuarie - aprilie 2025.

Scenarii posibile și costuri asociate

Scenariul pesimist: oprirea livrărilor de gaze de la Gazprom

Costuri suplimentare: Moldova ar avea nevoie de 326 milioane euro în perioada ianuarie-aprilie 2025 pentru a acoperi importurile de energie și subvențiile pentru consumatorii vulnerabili.
Electricitate: În cazul opririi centralei MGRES, energia electrică va fi importată din România. Deficitul va fi acoperit fie prin burse de energie (197 euro/MWh), fie prin surse de urgență (183 euro/MWh).
Gaze naturale: Consumul regiunii transnistrene pentru aceeași perioadă este estimat la 430 milioane metri cubi, iar prețul de piață la 550 euro/1000 m³ implică un cost suplimentar de 156,2 milioane euro.

Alte scenarii

Livrări limitate de la Gazprom: Regiunea transnistreană ar continua să primească gazele necesare funcționării minime, dar costurile suplimentare pentru energia electrică pe malul drept ar rămâne semnificative.
Aprovizionare combinată: Moldova ar putea importa energie electrică din România și completa necesarul cu energie produsă la MGRES, pe baza gazelor achiziționate la prețuri de piață.

Riscuri majore

Criza umanitară: Oprirea serviciilor publice și a sistemului de încălzire ar putea duce la strămutări în masă.
Instabilitate energetică: Problemele MGRES ar crea deficite majore de energie, afectând întreg sistemul.
Impact social: Creșterea costurilor de trai și a incertitudinii ar putea amplifica nemulțumirea publicului.
Implicații politice: Frustrarea publică, combinată cu interferența externă, riscă să destabilizeze țara înainte de alegeri.

Soluții urgente și parteneriate internaționale

Pentru a evita o criză de proporții:

Diversificarea surselor de energie: Creșterea capacității de import din România și investiții în surse alternative.
Fonduri suplimentare: Accesarea sprijinului financiar din partea UE și a altor parteneri internaționali pentru a acoperi costurile suplimentare.
Măsuri sociale: Extinderea compensațiilor pentru consumatorii vulnerabili prin Fondul de vulnerabilitate energetică.

Concluzie

Moldova se află într-un moment critic, iar răspunsul rapid și coordonat este esențial pentru a asigura stabilitatea energetică și politică. Colaborarea cu partenerii internaționali, în special cu UE, poate fi cheia pentru depășirea acestei crize și menținerea echilibrului socio-economic.

Compania Vestmoldtransgaz, deținută de Transgaz, întreprinderea de stat din România, și de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a preluat în septembrie 2023 gestionarea rețelelorde transportare a gazelor din R. Moldova. Vestmoldtransgaz deține și gestionează gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.

Citește pe Antena3.ro