Primele fragmente osoase au intrat în patrimoniul Muzeului Judeţean Buzău în urmă cu peste 50 de ani. Ulterior, pasionaţi şi cercetători au scos la iveală noi fragmente care au fost supuse analizelor de către specialişti, rezultatele dovedind că aparţin unor specii de mamut.
"În patrimoniul Muzeului Judeţean Buzău sunt mai multe fragmente osteologice provenind de la diferite tipuri de mamuţi, primele au intrat în colecţie în anul 1972 şi doar la unele se cunosc locaţiile, este vorba despre un dinte de mamut provenit de pe teritoriul satului Valea Nucului, comuna Berca, ultimele fragmente intrând în patrimoniu în primăvara anului 2022. Am apelat la cercetători din cadrul Institutului de Geologie Bucureşti pentru determinări. S-a dovedit că aceste fragmente provin de la diferite tipuri de mamuţi. Au fost expuse în cadrul unei expoziţii permanente la Muzeului Chihlimbarului de la Colţi, expoziţie denumită 'Colţi preistorici'. Ulterior, un vizitator ne-a donat un fragment osteologic de mari dimensiuni, era deja a doua piesă de mari dimensiuni descoperită pe malul râului Buzău, în localitatea Stănceşti", a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Judeţean, Daniel Costache.
Ţinând cont de potenţialul ştiinţific pe care îl poate oferi râul Buzău, conducerea Muzeului Judeţean a luat decizia de a colabora alături de geologi cu experienţă din ţară în scopul de a continua cercetările.
Mamuţii care ar fi trăit în arealul supus cercet
ării ar fi avut la dispoziţie toate condiţiile necesare, climatice şi fizico-geografice pentru a se dezvolta.
"Am luat din nou legătura cu colegii de la Geologie cărora le-am propus să vină facă cercetări în acea zonă pe malul Buzăului, ceea ce s-a şi întâmplat în anul 2023. Au fost prelevate câteva sute de kilograme de probe care au intrat la analize. În anul 2024, la Muzeul Judeţean a avut loc şi o valorificare academică a rezultatelor, Valea Buzăului reprezentând, până în acest moment, o pată albă pe harta paleontologică a României. Acest segment al râului Buzău este adus în atenţia mediului academic. Vorbim de specii de ierbivore mari care au trăit între 2.000.000 şi 800.000 de ani, fragmente care provin de la cel puţin două tipuri de mamut. Fragmentele de femur sunt de peste 1 metru lungime, aceste ierbivore aveam o înălţime la greabăn de 5-6 metri, în contextul în care media noastră de înălţime este de 1,7 metri. Aveau apă, zone de păşunat, păduri", a precizat Daniel Costache.
Mamuţii care ar fi trăit în arealul supus cercetării ar fi avut la dispoziţie toate condiţiile necesare, climatice şi fizico-geografice pentru a se dezvolta.
"Am luat din nou legătura cu colegii de la Geologie cărora le-am propus să vină facă cercetări în acea zonă pe malul Buzăului, ceea ce s-a şi întâmplat în anul 2023. Au fost prelevate câteva sute de kilograme de probe care au intrat la analize. În anul 2024, la Muzeul Judeţean a avut loc şi o valorificare academică a rezultatelor, Valea Buzăului reprezentând, până în acest moment, o pată albă pe harta paleontologică a României. Acest segment al râului Buzău este adus în atenţia mediului academic. Vorbim de specii de ierbivore mari care au trăit între 2.000.000 şi 800.000 de ani, fragmente care provin de la cel puţin două tipuri de mamut. Fragmentele de femur sunt de peste 1 metru lungime, aceste ierbivore aveam o înălţime la greabăn de 5-6 metri, în contextul în care media noastră de înălţime este de 1,7 metri. Aveau apă, zone de păşunat, păduri", a precizat Daniel Costache.
Descoperirile recente au atras atenţia specialiştilor care speră, pe viitor, să afle informaţii preţioase despre viaţa mamuţilor din curbura Carpaţilor.
"Este pentru prima dată când se aduce în mediul academic vorba despre acest segment al cursului râului Buzău, este pentru prima dată când sunt valorificate ştiinţific resturile osteologice de paleofaună de pe teritoriul judeţului, prima dată când sunt valorificate expoziţional pentru public aceste fragmente", a spus Costache.
În cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice "Milenii tezaurizate. Creaţie şi spiritualitate", ediţia a XXII-a din anul 2024, specialiştii Facultăţii de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti au confirmat că vor continua cercetările de-a lungul văii râului Buzău în speranţa că vor găsi şi alte fragmente aparţinând unor specii de mamuţi.
"Cam acum 3 milioane de ani ies primii mamuţi din Africa, prima piesă a acestei specii de mamut este găsită în România, specia se numeşte Mammuthus rumanus, apoi se diversifică, unii trăiesc în America, alţii apar în Eurasia. În această linie, primii care ies din Africa sunt indivizii Mammuthus rumanus, au dinţi masivi cu puţine plăci, smalţul foarte gros. Sunt bine cunoscuţi în Europa sudică, este un animal care prefera un climat mai călduţ. Ştim mai multe despre zonele în care existau speciile, câte ceva despre vârsta depozitele din zonă şi avem de lucru să le găsim să adăugăm cât mai multe piese fiecare oferind informaţii despre această zonă", a declarat anterior lectorul Facultăţii de Geologie şi Geofizică, Ştefan Vasile.
La ediţia din anul 2022 a evenimentului Noaptea Muzeelor Europene, patrimoniul de fragmente osteologice ale unor mamuţi aparţinând Muzeului Judeţean s-a îmbogăţit cu un omoplat de mari dimensiuni donat de unul dintre vizitatori.
Sursa: AGERPRES