Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Actualul premierul Péter Magyar și partidul său, „Tisza”, susțin că măsura reprezintă un act de „justiție socială și solidaritate”, menit să corecteze dezechilibrele create într-un sistem în care loialitatea politică a fost, ani la rând, răsplătită printr-un acces privilegiat la contracte publice, precum și prin oportunități economice preferențiale.
Proiectul vizează averile de peste un miliard de forinți (aproximativ 3,23 milioane de dolari), pentru care s-ar aplica un impozit anual de 1% asupra sumei ce depășește acest prag.
În baza de calcul ar urma să intre proprietăți imobiliare, participații în companii, active deținute în străinătate, precum și bunuri de lux precum iahturi, avioane private, opere de artă sau automobile sport.
Ministrul Finanțelor, András Kármán, a anunțat că, până la 5 iunie, va prezenta detalii privind o reformă fiscală amplă, care ar putea transforma Ungaria în primul stat membru al Uniunii Europene ce introduce o nouă taxă pe avere după anii 1980.
Lovitură contra apropiaților lui Orbán
Reforma fiscală este percepută de mulți drept o lovitură directă împotriva oligarhilor care au prosperat în timpul guvernărilor Orbán.
Potrivit economistului Zoltán Pogátsa, citat de publicația „The Guardian”, 38 dintre cei mai bogați 50 de maghiari și-au construit averile fie prin contracte publice obținute în perioada Orbán, fie și-au consolidat poziția economică, profitând de sistemul de achiziții publice.
Mulți dintre aceștia ocupă poziții-cheie în sectoare precum mass-media, energie, construcții, sistemul bancar și piața imobiliară, beneficiind de ceea ce a devenit cunoscut drept Sistemul Cooperării Naționale (NER), un model în care loialitatea politică era răsplătită cu oportunități economice.
Altfel spus, este vorba despre o rețea economică și politică, în care afacerile, administrația și puterea politică s-au susținut reciproc.
Printre simbolurile sistemului NER se numără Lőrinc Mészáros, fost instalator de gaze și, astăzi, cel mai bogat om din Ungaria, cu o avere estimată la cinci miliarde de dolari. Imperiul său se întinde asupra sectoarelor energiei, construcțiilor, finanțelor, turismului și mass-media.
În urmă cu câțiva ani, Mészáros și-a explicat succesul, prin trei factori: „Dumnezeu, norocul și Viktor Orbán”. Ulterior, el a pus prosperitatea sa și pe seama inteligenței și a muncii susținute.
Tot în topul marilor beneficiari ai „epocii” Orbán, pe locul 27, se află și ginerele fostului premier, István Tiborcz, activ în domeniul imobiliar, hotelier și bancar. Acesta are o avere estimată la 245 de milioane de dolari.
Reformă pe toată linia
Noul guvern nu se limitează însă la introducerea taxei pe avere. Executivul promite reformarea sistemului de licitații publice și a creat un Oficiu Național pentru Recuperarea și Protejarea Activelor, menit să investigheze cazurile de corupție și să urmărească recuperarea fondurilor publice.
Susținătorii reformei susțin că sistemul fiscal maghiar favorizează excesiv marile averi. În prezent, Ungaria aplică o cotă unică de 15% pentru veniturile salariale, dividende și câștiguri de capital, în timp ce impozitul pe profit este de doar 9%, unul dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană.
În schimb, contribuțiile sociale plătite de angajați ajung la 18,5%, iar TVA-ul de 27% este cel mai ridicat din blocul comunitar european.
Criticii actualului model fiscal susțin că povara finanțării serviciilor publice cade în principal pe umerii salariaților și ai consumatorilor, în timp ce marile averi beneficiază de numeroase avantaje fiscale, inclusiv prin intermediul trusturilor private, introduse în legislația maghiară în 2014.
Datele privind distribuția averii ilustrează amploarea inegalităților. Potrivit firmei de analiză „Blochamps Capital”, cel mai bogat 1% dintre gospodăriile maghiare controlează aproximativ 35% din activele țării, iar primele 10 procente dețin peste două treimi din întreaga avere națională.
„Acest lucru trebuie să se schimbe!”, afirmă directorul companiei, István Karagich, care descrie reforma drept o formă de „răzbunare a societății”.
Există însă și voci care avertizează asupra riscurilor. Unii economiști consideră că pragul propus este prea scăzut și ar putea afecta antreprenorii care dețin afaceri mici și mijlocii, fără a lovi cu adevărat marile averi. Alții susțin că averile obținute prin practici incorecte ar trebui investigate penal, nu impozitate suplimentar.
În pofida controverselor, Péter Magyar beneficiază de o majoritate parlamentară de două treimi, ceea ce îi oferă libertatea de a-și transforma promisiunile în legislație.
Dacă proiectul va fi adoptat, Ungaria ar putea deveni primul stat membru al Uniunii Europene care reintroduce o taxă pe avere la scară națională, după mai bine de patru decenii.
Pentru susținătorii reformei, miza nu este doar colectarea unor venituri suplimentare la buget, ci și reconstruirea unui sistem economic considerat mai echitabil și mai transparent. Pentru adversarii săi, însă, inițiativa riscă să descurajeze investițiile și să penalizeze capitalul autohton.
Indiferent de rezultat, dezbaterea privind taxarea marilor averi transformă deja Ungaria într-un laborator politic și economic urmărit cu atenție de întreaga Europă.
Citește pe Antena3.ro
