x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Statul alungă bugetarii și externalizează instituțiile către firme de partid. Legea salarizării, explicată de sindicate

Statul alungă bugetarii și externalizează instituțiile către firme de partid. Legea salarizării, explicată de sindicate

de Diana Scarlat    |    03 Iun 2026   •   07:20
Statul alungă bugetarii și externalizează instituțiile către firme de partid. Legea salarizării, explicată de sindicate
Victor Stroe/Noua lege a salarizării, paravan pentru îmbogățirea firmelor de partid

Ipoteză despre adevăratul scop al legii salarizării: externalizarea serviciilor statului către firmele de casă ale partidelor

Proiectul legii salarizării a nemulțumit toate categoriile de bugetari și este un fel de „șah-mat” dat de USR angajaților statului, dar și instituțiilor publice, pentru că nu s-ar mai putea modifica nici de către Parlament actualul proiect de lege care scade veniturile cu 20-25%. 

Sindicaliștii acuză partidele de la guvernare că vor să dea vina pe ei, dacă România va pierde banii din PNRR, din cauza neaplicării modificărilor cerute de la Bruxelles în privința salariilor bugetarilor, dar se întreabă care a fost scopul creării acestui haos la nivel național și de ce și-ar fi dorit Comisia Europeană sau Banca Mondială să-i facă pe români mai săraci, într-o economie care-și bazează Produsul Intern Brut pe consum. O ipoteză plauzibilă vine de la Bogdan Șchiop, liderul uneia dintre federațiile sindicale din Administrația publică: acest proiect confirmă acuzațiile pe care sindicalistul le aducea guvernului, încă de anul trecut, anume faptul că se forțează trecerea de la stat la privat în toate sectoarele de activitate, inclusiv în administrație, unde USR deja a externalizat mai multe servicii instituționale. Urmează o migrație de la stat la privat, unde monopolul îl vor deține firmele de casă ale partidelor care dețin puterea, iar unele domenii au fost deja asigurate prin monopol de firmele USR - cel mai vizibil fiind al consultanței pe fonduri europene, unde angajații statului nu mai pot presta aceste activități în privat, timp de doi ani, dacă ies din sistem.  
 

În privința discuțiilor la care au fost invitate sindicatele, la Guvern, nu sunt mari speranțe, dar liderii sindicali merg la aceste întâlniri doar pentru a nu se spune că nu au fost interesați de propunerile Executivului. 

„Eu merg acum spre București, dar, sincer, nici nu știu de ce ne ducem. Din punctul meu de vedere, e doar o discuție care se bifează. Dacă s-a hotărât ceva, nu mai pot da înapoi, dar vor să facă un joc de imagine. Sunt discuții pe administrație, solicitasem să fie separate pe administrația locală față de cea centrală, dar a rămas la grămadă. Nici nu știm dacă vom avea trei minute fiecare, să vorbim. Din punct de vedere constituțional, actualul guvern nu are dreptul să organizeze aceste consultări, dar dacă nu mergem, vor spune că nu ne-am implicat. Noi mergem la discuții pentru a semnala ce modificări dorim la această lege, iar același lucru le vom semnala și partidelor, pentru votul din Parlament. Această lege va produce mari inechități, dar la fel a fost și cu legea actuală și au venit ordonanțele de prorogare și ordonanțele trenuleț. E posibil ca după aplicarea acestei legi să se ajungă la grevă generală și la blocaj instituțional, dar prin reforma aceasta vor da oameni afară, nu vor mai avea cu cine lucra, apoi vor externaliza instituțiile”, spune Bogdan Șchiop, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație (FNSA).

Acesta a lansat acuzații la adresa Guvernului Bolojan încă de anul trecut, arătând că toate măsurile luate de Executiv împotriva angajaților statului duc spre externalizarea inevitabilă a serviciilor de care au nevoie instituțiile statului. Prima confirmare a acestor acuzații a venit exact de la primrăriile conduse de USR, unde s-au făcut cele mai multe externalizări, în ultimii ani, inclusiv pentru serviciile juridice, chiar dacă în instituții există departament juridic.

 

Monopolul politic pe consultanță externalizată

Un alt domeniu care arată destul de clar care este tendința actuală e consultanța, unde firmele controlate de USR au cele mai multe contracte cu statul, în special pe absorbția de fonduri europene. Astfel de firme au contribuit inclusiv la PNRR și la actualul proiect de lege a salarizării care e legat de PNRR, blocând orice posibilitate de ripostă din partea sindicatelor sau a partidelor de opoziție. Fiind impusă ca angajament față de UE, legea salarizării va fi adoptată exact așa cum a fost scrisă de firmele de consultanță controlate de USR, la fel cum și PNRR a fost creat de aceiași experți - între ei și firmele lor existând, de mai mulți ani, legături indubitabile, ce pot fi verificate în contracte și declarații de avere.

Unul dintre cele mai relevante exemple a fost expus recent de Jurnalul: Ciprian Ciucu, actualul primar general al Capitalei, parte din „aripa USR” a PNL, la fel ca Ilie Bolojan, a deținut, în ultimii 20 de ani, o astfel de companie de consultanță pentru întreprinderi, în care a fost asociat și cu autorii PNRR de la USR, Cristian Ghinea și Dragoș Cristian Dinu, cel din urmă fiind cunoscut ca ministru al Fondurilor Europene în Guvernul Cioloș. Fostul ministru USR Cristian Ghinea și-a menționat în declarația de avere din anul 2015 câștigurile obținute de la firma de consultanță a lui Ciprian Ciucu, apoi postul lui a fost preluat de Dragoș Cristian Dinu. Iar astfel de încrengături între oamenii USR și firmele de casă ale partidului (cu mici abateri de direcție, doar formale, către PNL) se întâlnesc în contractele tuturor instituțiilor controlate de USR, în serviciile externalizate.

 

Urmează greve generale, blocaj instituțional și înlocuirea bugetarilor cu firme private

Ipoteza lansată de Bogdan Șchiop este că se va ajunge la blocaj instituțional, în urma aplicării noii legi a salarizării care scade veniturile angajaților din instituțiile statului, pentru că se va ajunge la grevă generală, dar se va găsi „soluția salvatoare” de a externaliza serviciile. Astfel, nu va mai fi nevoie de bugetari, ci de firme care să poată suplini munca angajaților statului.

„S-au creat premisele celei mai mari politizări ale administrației, prin servicii asigurate cetățenilor de către firme private, apoi ei spun că iată cum bugetarii nu au fost în stare să facă ceea ce fac firmele private. Dar nu reușesc, pentru că asta a fost și politica: să nu reușească. Deja primăriile, mai ales cele conduse de USR au dat afară zeci de oameni, apoi au creat companii în care și-au adus propriii oameni. Au externalizat serviciile juridice, deși au departamente juridice, dar spun că nu au încredere în propriii angajați. În instanță, o firmă privată are interesul să obțină cât mai multe amânări, pentru a încasa banii pentru fiecare reprezentare, fiind vorba despre mii de euro la fiecare înfățișare”, explică liderul sindical.

 

Se produce politizarea excesivă a instituțiilor

Singurele salarii care cresc prin noua lege sunt cele ale șefilor din administrația publică. În timp ce angajații „de rând” pierd 20-25% din venituri, prin eliminarea sporurilor și integrarea unora dintre ele în salariu de bază (care se impozitează), șefii vor avea cu circa 40% mai mulți bani - dar exact șefii sunt cei subordonați politic și astfel se „rezolvă” și problema politizării excesive a instituțiilor, pe care partidele de la guvernare și-au dorit-o întotdeauna. Cu șefi subordonați politic, angajații vor executa numai ordine venite de la partidele aflate la guvernare, iar cei care vor refuza vor fi aruncați afară din sistem.

În continuare, dacă se reduce numărul de posturi în instituțiile statului și se reduc veniturile angajaților, mulți vor migra spre mediul privat din proprie inițiativă, alții vor fi concediați și vor merge tot spre privat. Fără posibilitatea de a mai rezolva problemele instituțiilor cu propriii angajați, se va crea, automat, nevoia de externalizare a serviciilor publice, inclusiv în administrație - explică Bogdan Șchiop.

Teoria lui se confirmă și în legătură cu alte domenii de activitate. De exemplu, în Sănătate și în Educație se forțează de mult timp creșterea sectorului privat pentru aceste servicii, dar până acum a funcționat sistemul de stat. 

„Politicienii au amânat această lege până la final, iar acum spun că dacă noi ne împotrivim, din cauza noastră va pierde România 700 de milioane de euro din PNRR. Teoretic, se vor putea aduce modificări în Parlament, dar am fost înștiințați că toți președinții de partide și-au luat angajamentul să promoveze legea așa cum este acum, motiv pentru care nu înțeleg ce rol au întâlnirile de acum. Problema este că prin PNRR și-au asumat o anvelopă bugetară, iar banii din PNRR vin doar dacă se respectă anvelopa aceasta. Nu știu ce se mai poate face în Parlament. În administrație nu este o mare problemă a sporurilor, pentru că sunt puține și au fost deja plafonate, dar cresc salariile pentru funcțiile de conducere cu 40%, acestea fiind legate direct de politic. Ruptura va fi și mai mare decât până acum, pentru că vor rămâne cu salarii foarte mici cei care muncesc în administrație. Marea problemă este în Educație, în Sănătate și în Apărare, unde sunt cele mai multe sporuri”, mai spune Bogdan Șchiop.

Dacă profesorilor și medicilor le scad veniturile cu 35-40%, prin eliminarea sporurilor, în ambele cazuri au existat amenințări din partea sindicatelor cu declanșarea grevei generale, ceea ce se va produce imediat după aplicarea legii salarizării, iar „salvarea” va fi crearea unor spitale, clinici și școli private, care vor oferi salarii mai mari, astfel încât angajații de la stat vor migra către ofertele de muncă din mediul privat și nu va mai exista pericolul actual al blocajului sistemic, în urma grevelor generale ale sindicaliștilor.

 

Caracatița firmelor de partid preia puterea în stat

Atunci când cea mai mare parte a sectorului bugetar va fi înlocuită de firme private, forța sindicală din instituții nu va mai conta, iar amenințarea cu protestele de stradă sau cu greva nu va mai schimba nimic, la nivel politic. Această formulă „magică” pe care a găsit-o USR, cu sprijinul PNL, dar și al PSD și UDMR în guvernul Bolojan, e o nouă formă de „spărgător de grevă”, prin „privatizarea statului, dar nu va funcționa meritocrația, ci puterea politică a partidelor care-și vor angaja propriile firme de casă” - explică liderul de sindicat. Iar după ce vor câștiga aceste contracte externalizate ale instituțiilor, firmele vor influența următoarele alegeri și noua configurație politică de la guvernare - adică vor câștiga alegerile acele partide care și-au băgat firmele de casă în instituțiile statului, pentru că inclusiv administrația locală va depinde de finanțarea de la guvern, care, la rândul ei, depinde de consultanța asigurată de aceste firme.

 

Să vedeți ce se va întâmpla în asistență socială, unde sunt cele mai mari probleme! Vor veni firme private care vor asigura aceste servicii pentru populație, în cel mai scurt timp.

Bogdan Șchiop, preșdinte FNSA

S-a trâmbițat nevoia de absorbție a fondurilor europene, dar ei au dat afară oameni de la fonduri europene. Au existat niște sporuri pentru cei care lucrează cu fonduri europene în instituții, acei bani au fost bugetați, vin de la Uniunea Europeană, iar ei taie acele sporuri și dau banii înapoi la UE. În plus, cei care lucrează la Ministerul Fondurilor Europene nu mai au voie să-și desfășoare activitatea în acest domeniu, timp de doi ani, după ce sunt dați afară. Astfel, firmele de consultanță actuale vor deține monopolul.

Bogdan Șchiop, președintele FNSA

×
Subiecte în articol: scop lege salarizare firme partide