Hotărârea instanței reprezintă unul dintre cele mai importante momente judiciare din Italia în ultimii ani și încheie un proces complex în care au fost judecați zeci de foști directori, ingineri și responsabili ai companiei care administra infrastructura rutieră, potrivit BBC.
Condamnări după una dintre cele mai mari tragedii din Italia
Verdictul a fost pronunțat de judecătorul Paolo Lepri, la finalul unui proces în care 57 de persoane au fost trimise în judecată pentru presupuse neglijențe privind întreținerea viaductului Morandi.
Giovanni Castellucci a primit o pedeapsă de 12 ani de închisoare, deși procurorii solicitaseră o condamnare semnificativ mai mare. Fostul director nu a fost prezent în sala de judecată atunci când instanța a citit sentințele.
Un alt fost oficial de rang înalt al Autostrade per l'Italia, Michele Donferri Mitelli, a fost condamnat la 11 ani de închisoare. În același dosar, Paolo Berti, fost director adjunct al companiei, a primit o pedeapsă de cinci ani și șase luni, cu aproape șapte ani mai puțin decât ceruseră procurorii.
În total, procurorii solicitaseră aproximativ 400 de ani de închisoare pentru cei 57 de inculpați, susținând că aceștia au ignorat în mod repetat problemele de siguranță ale podului și au amânat lucrările esențiale de întreținere.
Cum s-a produs tragedia care a îndoliat Italia
Catastrofa s-a produs în august 2018, în timpul unei furtuni puternice. Podul Morandi, o arteră rutieră importantă care traversa orașul Genova, s-a prăbușit brusc în timp ce pe el circulau autoturisme și camioane.
Mai multe vehicule au căzut în gol de la zeci de metri înălțime, iar bilanțul a fost devastator: 43 de persoane și-au pierdut viața, iar numeroși alții au fost răniți. Tragedia a șocat Italia și întreaga Europă, ridicând semne de întrebare privind starea infrastructurii și modul în care sunt administrate marile lucrări de transport.
Podul Morandi fusese inaugurat în 1967 și proiectat de renumitul inginer Riccardo Morandi. De-a lungul anilor, specialiștii avertizaseră că structura necesita intervenții importante pentru a putea funcționa în condiții de siguranță.
Procurorii: avertismentele privind degradarea podului au fost ignorate
Pe parcursul procesului, procurorii au susținut că administratorii companiei au fost informați în repetate rânduri despre degradarea viaductului, însă lucrările de consolidare și întreținere au fost amânate.
Anchetatorii au argumentat că semnalele de alarmă privind starea podului existau de mai mulți ani și că lipsa unor intervenții rapide a contribuit decisiv la producerea dezastrului.
Potrivit acuzării, responsabilitatea nu aparține doar unor deficiențe tehnice, ci și deciziilor manageriale privind administrarea infrastructurii și prioritizarea investițiilor.
Apărarea invocă un defect de proiectare
Toți inculpații au respins acuzațiile formulate împotriva lor.
Avocații apărării au susținut că tragedia nu a fost provocată de lipsa întreținerii, ci de un defect de concepție al podului. Aceștia au argumentat că una dintre caracteristicile structurii proiectate în anii '60, respectiv cablurile de susținere încapsulate în beton, a făcut imposibilă identificarea degradării lor în timp și a contribuit la colaps.
Această teorie a fost prezentată pe tot parcursul procesului, însă instanța a considerat că există suficiente dovezi pentru a stabili responsabilitatea unor foști oficiali ai companiei.
Familiile victimelor salută verdictul
Pentru rudele celor 43 de persoane decedate, sentințele reprezintă un moment important după ani întregi de procese și investigații.
Emmanuel Diaz, al cărui frate Henry și-a pierdut viața în tragedie, a declarat pentru presa italiană că este „foarte mulțumit” de hotărârea instanței.
La rândul său, Egle Possetti, care și-a pierdut sora și întreaga familie în prăbușirea podului, a apreciat că pedeapsa de 12 ani aplicată lui Giovanni Castellucci este „acceptabilă”, chiar dacă procurorii ceruseră o sancțiune mai severă.
Un caz care a schimbat modul în care Italia privește infrastructura
Prăbușirea podului Morandi a avut consecințe profunde asupra politicilor privind infrastructura din Italia. După tragedie, autoritățile au declanșat verificări extinse ale podurilor și viaductelor din întreaga țară, iar cazul a generat o dezbatere amplă privind responsabilitatea administratorilor infrastructurii critice.
De asemenea, tragedia a determinat modificări în relația dintre statul italian și concesionarii rețelei de autostrăzi, accentul fiind pus pe controale mai stricte și pe investiții suplimentare în siguranța construcțiilor.