Conform studiului Deloitte 2022 Consumer Products Industry Outlook, care a inclus 100 de multinaționale, nouă din zece participanţi la studiu au considerat că sincopele din lanţurile de aprovizionare reprezintă cea mai mare ameninţare pentru creşterea prețurilor, iar şase din zece au spus că deficitul de forţă de muncă afectează deja perspectivele pentru acest an. Cea mai mare parte a companiilor au susținut că se vor confrunta cu majorări ale costurilor în acest an pe fondul creşterii inflaţiei, iar opt din zece au afirmat că vor transfera parţial costurile suplimentare în preţuri.
Aceste scumpiri accelerate nu ocolesc, bineînțeles, nici România, iar războiul declanșat de Rusia nu face altceva decât să toarne gaz pe foc. În aceste zile asistăm la o creștere masivă a prețurilor cerealelor. Ca urmare a blocajelor generate de conflictul militar, prețurile înregistrează creșteri semnificative, iar România se află în cea mai bună poziție pentru a profita de pe urma lor, în condițiile în care portul Constanța a rămas cel mai mare operabil la Marea Neagră. Acest câștig ocolește însă fermierii români, care, în cea mai mare parte, își vând producția marilor traderi imediat după recoltă, din cauza lipsei spațiilor de depozitare sau din cauza costurilor prea mari cu această operațiune. Preţul grâului a crescut cu 34% şi cel al porumbului, cu 40% în cursul lunii februarie pe piețele internaționale, iar scumpirile ar putea continua cu încă 35-40%, arată o analiză publicată la sfârșitul săptămânii trecute de casa de brokeraj XTB România.
Criza îngrășămintelor va continua
Din cauza prețurilor foarte mari la gazele naturale, în Europa s-au închis multe fabrici de îngrășăminte, iar dacă importurile de gaze din Rusia vor fi oprite, și ultimele rămase în funcțiune se vor închide. Până atunci însă, criza se va acutiza în perioada următoare ca urmare a sistării livrărilor de îngrășăminte din Rusia și Ucraina. Efectul va fi că din cauza ofertei limitate de îngrășăminte, în 2022 lumea se va confrunta cu o scădere a producțiilor agricole, ceea ce va însemna, în final, că mâncarea va deveni mai puțină și mai scumpă la nivel mondial. În agricultura României se face deja simțit deficitul de îngrășăminte pe bază de azot, după ce combinatul Azomureș și-a suspendat producția în luna decembrie din cauza prețurilor mari la gaze, în condițiile în care prețul acestui produs a crescut de la 900 de lei/tona în 2020 la peste 4.000 de lei/tona în 2021.
România este cel mai mare exportator de porumb din UE şi al doilea la grâu şi orz în sezonul 2021/2022, potrivit datelor publicate pe 6 februarie de Comisia Europeană.
Dependență masivă de importuri
Scumpirile din ultima perioadă au fost resimțite din plin de români, mai ales de cei cu venituri mici. Potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), dintre mărfurile alimentare, cel mai mult s-au scumpit în ianuarie, față de luna decembrie 2021, făina (3,15%), mălaiul (2,99%), conservele de legume (2,95%), ouăle (2,44%) și cartofii (2,12%). Dependența de importurile alimentare plasează țara noastră într-o zonă de risc ridicat în ceea ce privește securitatea națională, deoarece suntem foarte expuși la tensiunile de pe piețele externe. De exemplu, în România aproape că a dispărut producția de zahăr, necesarul de carne de porc este asigurat în proporție de 50% din producția internă, la legume producția proprie asigură circa 80% din necesar și 86% în cazul lactatelor, iar la fructe dependența de import se ridică la 40%.
Zootehnia și-ar putea dubla efectivele
În schimb, dacă în ultimii ani am avut producții foarte bune de cereale, am trimis la export mari cantități de materie primă și am importat mult mai scump produse finite. În sezonul 2021/2022, România a exportat până la începutul lunii februarie 2,61 de milioane de tone de porumb, 4,64 de milioane de tone de grâu și 1,56 de milioane de tone de orz. Specialiștii spun că în cazul în care s-ar folosi în zootehnie jumătate din grâul şi porumbul exportat, numărul de animale din fermele românești s-ar dubla, iar deficitul comercial cu produse agroalimentare s-ar diminua foarte mult. Pe fondul crizei, multe țări au în vedere măsuri pentru protejarea rezervelor interne de cereale, iar gheața a fost spartă de Ungaria, care a anunțat că vor fi interzise toate exporturile de cereale, din cauza creşterii preţurilor, în urma invaziei ruse în Ucraina.
Importuri de 9,1 miliarde de lei
În primele 11 luni ale anului trecut, România a înregistrat cel mai mic deficit comercial cu produse agroalimentare din ultimii trei ani, de aproximativ 396 de milioane de lei, cu 60% mai mic decât în 2019 și cu 75% față de 2020. Deși ar fi o veste bună la prima vedere, lucrurile nu stau chiar așa. Această scădere trebuie pusă pe seama creșterii exporturilor de materie primă, nu pe scăderea importurilor de produse alimentare, care s-au cifrat la 9,1 miliarde de lei.
Vedem că este o situație dificilă, care nu a ocolit nici România. Vreau să liniștesc totuși populația că nu sunt probleme, deocamdată, în ceea ce privește culturile de cereale însămânțate în toamnă. Starea de vegetație este corespunzătoare și nu se înregistrează culturi compromise. Apoi există îngrijorări în legătură cu situația din jurul nostru, pentru că Rusia și Ucraina sunt doi mari exportatori de cereale. Vor fi probleme și noi trebuie să ne asigurăm că vom însămânța cu cereale toată suprafața prevăzută, să asigurăm fertilizarea culturilor, irigarea și să rămânem un furnizor de cereale pe piața externă. Din păcate, în ultimii doi ani nu am mai respectat programul național de refacere a sistemului de irigații, pentru că nu au mai fost respectate alocațiile financiare prevăzute. Prețurile produselor alimentare vor continua să crească, dar nimeni nu poate spune cu cât. Noi trebuie să ne găsim cadența în ceea ce privește asigurarea populației cu produse românești. Trebuie acordate facilități pentru producătorii români și crearea unui lanț cât mai scurt între ei și consumatori.
Petre Daea, fost ministru al Agriculturii
Statul român nu mai deține, la ora aceasta, spații de depozitare, astfel încât să poată crea rezerve. Fermierii își vând imediat după recoltarea producțiile de cereale către marii angrosiști la prețuri mici, după care aceștia încep să vândă în funcție de cotațiile internaționale, care sunt mult mai mari. Pe de altă parte, singurul combinat de îngrășăminte chimice stă închis, pentru că statul nu a găsit de cuviință să sprijine producția de aici. Importurile de îngrășăminte chimice vor contribui la scumpirea producției de cereale cu circa 30% anul acesta. Combinat cu scumpirea prețurilor la energie, gaze și combustibili, acest lucru va pune o presiune și mai mare asupra puterii de cumpărare a românilor, care și așa este scăzută. Plafonarea prețurilor la utilități acoperă doar 30% din pierderile în sectorul de panificație, ca să dau numai un exemplu. Dacă din aprilie această măsură va continua fără a fi acompaniată și de altele, din luna mai se vor închide multe fabrici din această industrie. Întreaga industrie alimentară se confruntă cu mari probleme economice, pentru că măsurile de sprijin promise continuă să lipsească, iar efectul va fi că multe se vor închide, iar mulți angajați vor deveni șomeri.
Dragoș Frumosu, președintele SINDALIMENTA
Asistăm la o creștere a prețurilor la produsele alimentare care va continua și în perioada următoare. Nu vom vorbi despre o penurie de alimente, dar scumpirea le vor face mai puțin accesibile pentru mulți dintre români. În aceste condiții, vom fi mult mai selectivi și, cu siguranță, spre sfârșitul anului vom constata că a scăzut și risipa alimentară. Ungaria a decis să blocheze exporturile de cereale, iar acum și Bulgaria cochetează cu această idee. Vă aduc aminte că în 2020 când România a luat o astfel de măsură a fost imediat atenționată de UE. România își asigură fără probleme necesarul de cereale, astfel că ceea ce se exportă nu afectează necesarul de consum intern. Este de așteptat însă ca producțiile să scadă pe fondul crizei îngrășămintelor chimice, în sensul că nu vom mai raporta producții-record, dar România nu va avea probleme cu asigurarea necesarului.
Ionel Arion, președintele Federației Naționale Pro Agro
La ora aceasta, în Europa este o supraproducție de carne de porc, iar o majorare a prețurilor este posibilă doar în cazul în care cererea se va păstra ridicată. Fermierii români sunt acum preocupați mai degrabă de reducerea pierderilor, având în vedere că s-au scumpit foarte mult inputurile. Să ne gândim că cei care au ferme de reproducție trebuie să asigure o temperatură de 30 de grade Celsius în halele unde sunt fătați purceii, iar la actualele prețuri ale utilităților vă dați seama cât costă. La ora actuală, din fermele noastre se asigură doar 25% din carnea de porc proaspătă. Să nu uităm că sectorul a fost decimat de pesta porcină africană, care continuă să facă ravagii, deși nimeni nu mai vorbește despre acest lucru, pentru că autoritățile au alte priorități. În perioada 1 ianuarie-9 februarie, au fost atinse de pestă patru ferme, unde au fost eutanasiați 75.000 de porci. Cu toate acestea, autoritățile nu fac nimic pentru stoparea răspândirii virusului.
Ioan Ladoși, președintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România