Curtea de Apel Piteşti a pronunţat primele condamnări definitive în dosarul privind cazurile de sclavie de la Berevoeşti, cinci inculpaţi primind pedepse de până la cinci ani şi patru luni de închisoare.
Potrivit încheierii de şedinţă publicată marţi pe portalul instanţelor de judecată din Argeş, Curtea de Apel Piteşti a respins în urmă cu o zi, ca nefondate, apelurile declarate de Ciprian Onică, Aurel Onică, Viorel Grancea, Ionuţ Grancea şi Silvia Grancea împotriva sentinţei Tribunalului Argeş din 15 martie 2017, care a rămas definitivă. Potrivit sentinţei, cei cinci inculpaţi primiseră pedepse cu executare cuprinse între trei ani şi cinci ani şi patru luni, pentru trafic de persoane şi constituire de grup infracţional organizat.
Primii patru inculpaţi se aflau deja în arest preventiv, în timp ce Silvia Grancea, aflată în arest la domiciliu, a fost ridicată e poliţişti şi condusă la Penitenciarul Mioveni pentru executarea pedepsei.
Curtea de Apel Piteşti încă nu s-a pronunţat în cazul celorlalte dosare privind cazurile de sclavie de la Berevoeşti, în care Tribunalul Argeş a decis, de asemenea, condamnări la închisoare cu executare pentru trafic de persoane şi constituire de grup infracţional organizat.
Dosarele au fost trimise în instanţă de procurorii Serviciului teritorial Piteşti al DIICOT la sfârşitul anului 2016, cei peste 30 de inculpaţi fiind împărţiţi în mai multe loturi.
Potrivit DIICOT, începând cu anul 2008 s-au constituit mai multe grupuri infracţionale structurate pe baza relaţiilor de familie, care au recrutat aproximativ 40 de persoane minore şi majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se aflau acestea. În unele cazuri, victimele erau răpite din locuri publice sau chiar din propriile locuinţe, fiind ulterior transportate la domiciliile membrilor grupărilor, unde erau forţate să efectueze zilnic diverse activităţi, atât în gospodăriile suspecţilor, cât şi în apropierea localităţii.
Victimele erau ameninţate şi lovite cu palmele, pumnii, picioarele, biciul şi diverse obiecte contondente, fiind aduse în stare de aservire şi lipsire de libertate, în condiţiile în care erau supravegheate permanent de către membrii grupărilor.
Procurorii mai susţin că, de cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau, li se ofereau resturi alimentare, apoi erau legate cu lanţuri sau chingi sau încuiate pe timpul nopţii, ca să nu fugă. Unor victime li se aplicau tratamente umilitoare - erau dezbrăcate complet şi udate alternativ cu apă rece şi caldă, erau legate de mâini şi picioare şi puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecţilor şi li se arunca mâncarea pe jos.
De asemenea, există suspiciunea că unele victime au fost violate sau abuzate sexual.
În acest dosar au fost arestate preventiv, în iulie 2016, 37 de persoane, atât bărbaţi cât şi femei. După cinci luni, instanţa a admis ca femeile să fie plasate în arest la domiciliu. AGERPRES