Pe 27 iunie, Curtea Constituţională urmează să ia o decizie cu privire la validarea referendumului organizat, în 26 mai, la iniţiativa lui Klaus Iohannis. Curtea a amânat, săptămâna trecută, luarea unei astfel de decizii, în principal pentru că judecătorii au o serie de neclarităţi referitoare la diferenţele dintre numărul alegătorilor care au votat la fiecare dintre cele două întrebări. Pe de altă parte, tot la CCR a fost depusă o contestaţie prin care se cere anularea decretului prezidenţial prin care a fost convocat acest referendum. CCR a transmis Biroului Electoral Central o listă de întrebări, BEC răspunzând într-o manieră din care rezultă că procedura prin care s-a derulat referendumul a fost prevăzută “eronat” în legislaţie.
Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a adresat, la sfârşitul săptămânii trecute, Biroului Electoral Central mai multe întrebări referitoare la procesele-verbale întocmite de Birourile Electorale judeţene pentru cele două întrebări şi care au condus la consemnarea de către BEC a unui număr diferit de persoane. Astfel, Dorneanu a vrut să afle “de ce BEC a utilizat sintagma «lista pentru referendm», în loc de «listele electorale permanente»”, “de ce există diferenţe între numărul votanilor de la întrebarea nr. 1 şi al celor de la întrebarea nr. 2” şi “cum a fost stabilit numărul votanţilor la referendum, astfel încât au rezultat diferenţe între persoanele care au votat la o întrebare şi care la cea de a doua”.
Concret, la momentul anunţării rezultatelor finale ale referendumului din 26 mai 2019, Biroul Electoral Central a comunicat o prezenţă validă de 7.922.691 de alegători. Dintre aceştia, însă, la prima întrebare au răspuns cu “DA” 6.459.383 de persoane, în timp ce la a doua întrebare au răspuns cu “DA” 6.477.865 de alegători.
Legislaţia e de vină
În răspunsul ofert de Biroul Electoral Central, legiuitorul nu a prevăzut norme distincte referitoare la referendumul cu două sau mai multe întrebări. Mai mult, BEC arată că “alegătorii care doreau să voteze la referendum nu puteau opta între cele două întrebări şi, dacă declarau că doresc să voteze la referendum primeau ambele buletine de vot, iar consemnarea faptului că au votat se făcea pe o singură listă electorală”, iar ”înscrierea unor cifre diferite pe cele două procese-verbale nu poate reprezenta decât erori de înscriere”.
Fără să aibă un răspus concret, BEC arată că, în opinia lui, numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum reprezintă “acelaşi număr cu cel al persoanelor înscrise în listele electorale permanente”, iar înscrierea la această rubrică de către unele birouri electorale ale secţiilor de votare şi a alegătorilor înscrişi în listele suplimentare “este o eroare generată de formularea ambiguă a textului (…) din Legea 3/2000”. Erori pe care BEC susţine că nu avea cum să le corecteze din oficiu.
Curtea, într-o nouă componenţă
CCR trebuie să verifice dacă s-au respectat, din punct de vedere tehnic, dacă procesul de vot la referendum întruneşte toate condiţiile de cvorum pentru a putea fi validat. Totodată, CCR trebuie să analizeze şi din punct de vedere constituţional dacă întrebările adresate la acest scrutin intră sau nu în contradicţie cu prevederile constituţionale în vigoare şi dacă răspunsurile oferite prin vot pot sau nu să fie implementate în legislaţie. În 27 iunie, când se vor relua dezbaterile pe acest subiect, CCR se întruneşte într-o componenţă nouă, după ce procurorul Gheorghe Stan şi judecătorul Cristian Deliorga urmează ca, de astăzi, să îşi preia oficial mandatele.
Mai multe inadvertenţe constatate de conducerea Curţii Constituţionale în legătură cu consultarea populară din 26 mai. Două întrebări, acelaşi public, cifre diferite, listă comună