Prețurile mici la materiile agricole, în condițiile unor costuri ridicate de producție pe fondul schimbărilor climatice își pun amprenta asupra activității agricultorilor români, care riscă să-și piardă fermele.
Cele mai vulnerabile ferme și care ar putea să intre în colaps în perioada următoare sunt cele de dimensiuni medii, adică de 50-100 de hectare, persoanele fizice care lucrează până la 20 de hectare, dar nu sunt excluse și exploatațiile mari, pentru care riscul preluării este tot mai iminent. De altfel, în ultima perioadă au tot fost înregistrate mișcări de acest fel în piață, după cum atrag atenția asociațiile de profil, potrivit unei analize realizate de termene.ro.
Ferme vulnerabile
Potrivit lui Ion Arion, șeful asociației Pro Agro, devine tot mai dificil să faci agricultură în zilele noastre. El atrage atenția că fenomenul va afecta inclusiv fermierii care administrează în jur de 100 de hectare, nefiind excluse nici fermele mari. „Vom vedea fermele de 50, 100 de hectare intrate în colaps, cele mai multe din ele, dar vor fi și ferme mari care nu au ținut ritmul și își vor închide porțile, ele vor fi preluate, pentru că de falimente nu putem vorbi”, a mai precizat Arion.
Costurile de producție sunt mai mari cu 40-50% față de acum 7-8 ani, în timp ce prețurile la materiile prime agricole sunt aceleași. Din cauza secetei, fermierii înregistrează pierderi an de an, de exemplu, la porumb, din ultimii șase ani, în afară de 2021, tot timpul au fost probleme.
„Vor fi vârfuri acolo unde fermierii au avut capital și au putut investi, ei au putut continua activitatea într-un ritm și un nivel precum cel care a fost și până acum, dar acestea sunt vârfurile, nu sunt lucrurile de masă. Vom vedea o restrânge a activității pe ceea ce înseamnă persoanele fizice, în sensul în care agricultorii care au 5, 7, 10, 20 hectare nu vor mai putea să continue, dacă au strict doar această activitate, și cel mai probabil vor renunța”.
Ion Arion președintele Pro Agro
Din cei 760.000 de fermieri înregistrați la APIA în 2024, doar 31.000 erau societăți comerciale care raportează producția, în timp ce restul de 730.000 de fermieri nu au această obligație.
Costurile, greu de controlat
Din cauza secetei, culturile de porumb și floarea soarelui sunt compromise în multe zone din țară. Doar la culturile înființate în toamnă producțiile au fost bune, ceea ce i-a determinat pe mulți fermieri să se orienteze către grâu și rapiță, potrivit analizei citate.
„În Constanta și la Tulcea, unde am vorbit cu niște fermieri care aveau porumb, se așteaptă să se recolteze doar 4-5 tone față de 7-8 tone, în condiții normale. Prețurile sunt ca în 2015, acum 10 ani. La grâu se vehiculează în Port Constanta 930 de lei (n.red. - 29 iulie) pe tona de grâu de panificație. Dacă nu e de panificație și de regulă nu este, mai scade aproximativ 10 euro. Porumbul ține și el pe aproape”, a declarat pentru termene.ro Mircea Chipăilă, un fermier din Constanța.
Ion Arion vorbește și el de problemele fermierilor care nu pot să-și acopere costurile de producție.
„O să vedem de la an la an că nu se mai aplică îngrășăminte, iar în loc de trei tratamente la grâu, se vor face maximum două. O să vedem de la an la an că sămânța certificată va fi într-o proporție mult mai mică folosită la înființarea culturilor. Se vor reduce cheltuielile cu personalul, unde și așa este lipsă de forță de muncă… Nu vor mai face investiții, fermierii vor încerca să tragă de timp cât pot de mult, în sensul în care să folosească utilajele pe care le au pe o perioadă cât mai lungă de timp”, declară Arion.
Val de insolvențe
Seceta din ultimii ani a afectat grav activitatea fermelor din România, multe ajungând în situația de a nu mai putea să-și continue activitatea. Insolvențele sunt tot mai des întâlnite în acest sector, fie că este vorba de exploatații mari sau ferme de dimensiuni medii. Mai mult decât atât, se vorbește chiar de monopol în agricultura românească, un fenomen care se face simțit mai ales în sudul țării, dar și în partea de sud a Moldovei. Concret, există destule cazuri în care distribuitorii de inputuri au ajuns să dețină mai multe ferme satelit preluate în urma acumulării de datorii.
Anul trecut, de exemplu, 123 de companii agricole au ajuns în instanță cu dosare de insolvență, iar, din păcate, numărul este în creștere, în acest an, conform patronatelor din domeniu. Pe listă se află nume mari din agricultura românească, care au fost scoase din piață din cauza datoriilor uriașe.
Producții mici anul trecut
În 2024, producțiile agricole au fost mult mai mici față de alți ani, din cauza secetei. Astfel, producția de grâu s-a micșorat cu 14%, până la 8,5 milioane de tone, față de 9,4 milioane de tone în 2023. La porumb, scăderea a fost și mai mare - 27%, până la 10,4 milioane de tone, comparativ cu 12,2 milioane de tone, în 2023, mai precizează analiza citată. Pentru acest an, estimările de producție se ridică la circa 14 milioane de tone la grâu, potrivit datelor Asociației Fermierilor din România, în timp ce la porumb este așteptată o recoltă de aproximativ 10 milioane de tone, iar la floarea soarelui 2,25 de milioane de tone (date Comisia Europeană).
Producții foarte bune anul acesta, prețuri mai mici
Situația s-a schimbat anul acesta în ceea ce privește recolta de grâu, dar acest lucru nu îi avantajează pe fermieri. Recolta ar putea atinge 14 milioane de tone în acest an, fiind cea mai bună după 1997 încoace, însă prețurile au luat-o în jos imediat după ce a început treieratul. Spre comparație, anul trecut producția României de grâu a fost de 9,3 milioane de tone, iar în 2023 de 9,6 milioane de tone. Dacă anul trecut prețul de vânzare al grâului a fost de 97 de bani - 1 leu/kg la fermă, anul acesta el a coborât la 85 - 90 de bani, cu toate că au crescut costurile de producție. Asta înseamnă mai puțini bani pentru fermieri, înrăutățindu-le situația financiară, mai ales că mulți vin după doi ani de pierderi din cauza secetei puternice, a declarat pentru Jurnalul președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile. El spune că aproximativ 730.000 de ferme din România sunt afaceri de familie, reprezentând mai mult de 90% din totalul de peste 800.000 de ferme, iar foarte multe au dificultăți financiare.
Costurile de producție au crescut în ritm alert în ultimii ani, în timp ce prețurile produselor agricole a rămas aceleași