Una dintre ultimele inițiative legislative puse pe masa senatorilor vizează modificarea și completarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, astfel încât să fie corectată o nedreptate, spun inițiatorii, pe care actul normativ ce se va aplica de la 1 septembrie 2024 o face tuturor celor care au lucrat în condiții deosebite și speciale de muncă, precum lucrătorii din zona de minerit, centrale nucleare, termocentrale pe cărbune, turnătorii, producţia de oţel, de maşini, industria grea etc., și care au beneficiat de grupe de muncă de-a lungul vieţii.
Numărul mare de boli asociate profesiei
„De-a lungul timpului, angajaţilor din zona de producţie asociată activităţilor desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă le-au fost recunoscute condiţiile dificile de muncă. Fără însă a li se fi normalizat între timp aceste condiţii, în noua lege a pensiilor cu intrare în vigoare la 1 septembrie 2024, acestor angajaţi le-au fost luate beneficiile corespunzătoare mediului greu în care lucrează şi banii în plus la pensie, după o viaţă desfăşurată zi de zi în condiţii anormale de muncă, dar şi anii pe care îi primeau ca reducere a vârstei de pensionare în baza faptului ca speranţa acestora de viaţă este, statistic, mai mică. Practic, au rămas lucrând în aceleaşi condiţii grele, cu multă umezeală, zgomot, praf, ger, dar li s-au luat beneficiile asociate acestor condiţii”, se arată în expunerea de motive.
Condiţiile grele în care sunt nevoiți să muncească angajaţii din zona de producţie le generează boli asociate profesiei, ducând în final la o speranţă de viaţă mai mică. Un exemplu în acest sens este numărul mare de îmbolnăviri de la Complexul Energetic Oltenia.
„Dacă folosim chiar şi un singur angajator ca studiu de caz, în cifre, 103.064 de zile de incapacitate de muncă din cauza unor boli în legătură cu profesia ale angajaţilor a înregistrat CE Oltenia în anul 2020 (raport medical Medserv Min). Doar un singur angajator a înregistrat 11.109 zile de incapacitate de muncă doar din cauza traumatismelor, 37.854 de zile din cauza aparatului osteo-articular, doar într-un an. Medicii au consemnat că angajaţii CE Oltenia sunt bolnavi «din cauza microclimatului nefavorabil în condițiile mediului extern din cadrul unităţilor miniere de suprafaţă, sarcinile de muncă şi riscurile la locul de muncă»”, spun cei trei parlamentari USR care au inițiat proiectul de lege.
De asemenea, angajații care sunt expuși la radiații au un risc crescut de boli oncologice, precizează inițiatorii, amintind mai multe studii publicate de Ministerul Sănătății prin INSP.
„Orice doză de radiaţii ionizante poate creşte riscul de a dezvolta cancer pe parcursul vieţii. Expunerea la radon creşte riscul de cancer pulmonar. Riscul suplimentar de expunere este proporţional cu concentraţia de radon din aerul respirat şi cu durata expunerii la radon. (…) Cele mai sensibile ţesuturi la acţiunea radiaţiilor nucleare sunt ţesutul ovarian, ţesutul testicular, măduva osoasă şi ochiul”, se arată în document, subliniindu-se că înăsprirea drastică a condiţiilor de pensionare, prin legea care urmează să intre în vigoare din toamnă „nu are nici un argument”.
Deși numărul total al angajaţilor în aceste activităţi scade, numărul bolnavilor creşte de la an la an și, dacă pentru ei ar rămâne aceeaşi vârstă de pensionare ca pentru alte categorii, așa cum se prevede în noua lege a pensiilor, ei ar cotiza la un buget de pensii din care riscă să nu apuce să încaseze pensie o perioadă comparabilă cu cea a altor angajaţi.
Prin noua lege a pensiilor, „persoanele care lucrează în condiţii speciale în zona I de expunere la radiaţii cu expunere direct la materia nucleară, pulberea sintetizabilă de dioxid de uraniu, sunt injust şi nejustificabil defavorizate prin mărirea stagiului minim de cotizare, de la minimum 15 ani vechime în aceste condiţii speciale, cu aproape 50%, şi anume la minimum 22 de ani vechime în aceste condiţii speciale”, conform expunerii de motive.
Păstrarea condiţiilor actuale de pensionare
„Reducerea beneficiilor pentru toţi aceşti salariaţi care au lucrat în condiţii speciale reprezintă o inechitate pe care legea trebuie să o elimine”, subliniază parlamentarii USR Oana Ţoiu, Radu Miruţă şi Irineu Darău.
Prin urmare, aceștia propun modificarea noii legi privind sistemul public de pensii (Legea 360/2023) în sensul păstrării condiţiilor actuale de pensionare prevăzute de legea în vigoare (Legea nr. 263/2010) pentru aceste categorii de persoane, care au beneficiat de grupe de muncă de-a lungul vieţii.
Una dintre modificări este menţinerea asimilării ca stagiu de cotizare în condiţii speciale de muncă a perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi în unităţile de producţie a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unităţile de extracţie a cărbunelui, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice producţiei energiei electrice şi extracţiei cărbunelui, în locurile de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă.
De asemenea, aceste persoane sunt incluse în categoria celor care beneficiază de un punct suplimentar pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în aceste condiţii, o măsură necesară pentru a ajusta diferenţele dintre pensionarii aflaţi în plată şi viitorii pensionari.
O altă modificare este menţinerea stagiului de cotizare în condiţii speciale de cel puţin 15 ani, cum este prevăzut în L. 263/2010 (în loc de 22 de ani, cum stipulează noua lege a pensiilor), în zona I de expunere la radiaţii şi de cel puţin 17 ani (în loc de 25 de ani) în zona a II-a de expunere la radiaţii.
De asemenea, în cazul celor care au realizat stagii de cotizare mai mici de 15 ani în zona I de expunere la radiaţii şi mai mici de 17 ani în zona II de expunere la radiaţii, „aceste stagii să poată fi cumulate proporţional perioadei realizate în fiecare zonă de expunere la radiaţii (în loc ca acestea să se cumuleze considerându-se stagii de cotizare în zona II de expunere la radiaţii).