Ultima zi de vacanță așază oarece regrete în sufletul copiilor. Prima zi de școală are însă darul compensației. Fiindcă vesela reîntâlnire din curtea școlii, nicicum amenințată de note sau alte rigori didactice, este marcată de un farmec aparte. Prima zi de școală este adevărata recreație mare a elevului. Știu ce spun. Și tocmai de aceea mă irită la culme penibilii care parazitează prima zi de școală prin afișări propagandistice. Tocmai de aceea nu o să tac niciodată atunci când observ că fel de fel de nesimțiți își construiesc pe cârca elevilor tribuna unor penibile vărsături politice.
Lemnosul Klaus Iohannis și tehnocratul Mircea Dumitru au pus moțul pe grămăjoara festivismului prilejuit de deschiderea noului an școlar. Cei doi au ales să-i persecute pe elevii, părinții și dascălii de la Colegiului Național Mihai Eminescu cu niște plictisitoare lecții de citire. Îndatoratul gigiteve este singurul merituos care i-a dat de gol pe făptași prin transmiterea integrală a respectivei purgații.
Kleine Iohannis s-a dedat la niște adevăruri distrugătoare. El le-a spus elevilor de primară că educația, nu corupția, le va asigura succesul în viață. Pe dascăli i-a asigurat că niciodată nu se vor putea îmbogăți din simbrie. Micuții de 7 – 10 ani aveau lecția corupției învățată pe dinafară. Astfel l-au înțeles fără suspine pe prezident. Dascălii au aflat și ei ceea ce știau deja. De aceea s-or fi gândit să-i solicite profesorului de demagogie rețeta de succes a meditațiilor. Fiindcă vor să iasă și ei din ghinion, fiindcă vor să devină și ei niște imobiliari de succes.
Ministrul Mircea Dumitru a fost și mai și. Reputatul profesor și-a lustruit discursul prin prețiozități care ar fi ofilit chiar și o audiență academică. Mai mult, tematica ostentativ savantă n-avea ce căuta în curtea școlii, într-o asemenea zi. Când bați câmpii epatării și te adresezi totuși audienței prin formula ”dragi părinți și copii” forțezi o anume întrebare. Ministrul este un repetent al psiho-pedagogiei? Întrebarea este doar retorică. Ea are deja răspuns.
În continuare nu mai e nimic de adăugat la ceea ce am spus deja. Nu mă abțin însă de la un îndemn. Trebălăilor netrebnici, nu mai persecutați bucuria primei zile de școală!