Parlamentarii umaniști au anunțat, ieri, că se alătură colegilor din grupurile parlamentare ale PSD, din Senat și Camera Deputaților, pentru a susține unul dintre amendamentele depuse la Legea Bugetului de stat pentru anul 2021. Conform unui comunicat remis de deputatul PPUSL Grațiela Gavrilescu, propunerea vizată se referă la majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu data de 1 martie 2021, care să fie stabilită în cuantum de 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani, sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap, 300 de lei pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani, respectiv 600 de lei în cazul copilului cu handicap, cu vârsta cuprinsă între 3 și 18 ani.
“Am participat la conferința de presă a doamnei senator Gabriela Firea, dedicată unui demers foarte important al grupurilor parlamentare ale PSD, la care suntem afiliați și noi, umaniștii. Este vorba despre apelul la susținerea publică a unuia dintre amendamentele depuse la Legea bugetului, care se referă la majorarea alocațiilor pentru copii, cu data de 1 martie anul curent”, a precizat Gavrilescu. Aceasta a îndemnat cetățenii care doresc alocații mai mari pentru copiii acestei țări să le scrie mesaje parlamentarilor de la Putere sau să posteze pe un portal special dedicat în acest sens de către PSD. “Personal, susțin acest amendament 100%, așa cum îl susțin și pe cel vizând creșterea valorii punctului de pensie, cu aceeași dată, 1 martie! Nimeni nu are dreptul să fure din drepturile câștigate, legiferate ale copiilor și seniorilor acestei țări!”, a adăugat deputatul Grațiela Gavrilescu, liderul Grupării Umaniste social-liberale din Parlament.
Gabriela Firea: “Guvernul austerității trebuie să respecte legea”
Același îndemn l-a făcut și senatorul PSD Gabriela Firea, care, pe contul său de socializare, le propune atât copiilor, cât și părinților sau bunicilor să le scrie parlamentarilor, pentru a vota majorarea alocațiilor pentru cei aproape 4 milioane de copii. “Alocații mai mari pentru copii înseamnă respect pentru familiile din România! Înseamnă investiție în viitorul țării! Să-i contactăm împreună pe parlamentarii PNL, USR-PUS și UDMR, pentru a-i convinge să voteze amendamentul depus de parlamentarii social-democrați, pentru a determina guvernul austerității să respecte Legea dublării alocațiilor, propusă tot de noi, în vigoare, dar neaplicată”, a precizat Firea.
Fostul primar general al Capitalei a adăugat o adresă de Web, unde fiecare poate alege județul de domiciliu, pentru a găsi fiecare parlamentar care s-a opus majorării acestor indemnizații, pentru a le scrie direct mesaje. “Cu cât suntem mai mulți, cu atât avem șanse mai mari de reușită la votul de luni (1 martie 2021 – n.red.) din Parlament, al Bugetului!”, a conchis social-democrata.
“Alba-neagra” cu dublarea
În februarie 2019, fostul Guvernul PSD a aprobat amendamentul de dublare a alocațiilor în februarie 2019, propus de PNL. Ulterior, s-a propus o nouă dublare a alocațiilor (de la 150 de lei la 300 de lei pentru cei peste doi ani și de la 300 la 600 pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani și pentru cei cu handicap de la zero la 18 ani). Votul final asupra Legii de aprobare a OUG 9/2019 a avut loc în Camera Deputaților în data de 18 decembrie 2019 și a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis, pe data de 14 ianuarie 2020, dată de la care Legea 14/2020 a intrat în vigoare.
Numai că, la două zile după promulgarea acestui act normativ și publicarea lui în Monitorul Oficial, pe 16 ianuarie, Guvernul condus de actualul președinte al Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a emis Ordonanța de Urgență nr. 2/2020, prin care a decis amânarea majorarea alocațiilor până pe de 1 august 2020.
Social-democrații au atacat respins, în Parlament, ordonanța, însă Executivul a atacat la Curtea Constituțională legea de respingere. CCR le-a respins contestația. În paralel, fosta majoritate parlamentară a adoptat o altă lege în care se prevede majorarea anuală a alocațiilor de stat pentru copii, cu rata inflației.
Și de această dată, Executivul liberal a blocat inițiativa, emițând o nouă Ordonanță de Urgență, cu numărul 123, din 31 iulie 2020, prin care se angajează să dubleze alocațiile, însă etapizat, în cinci tranșe, pe parcursul a doi ani. Astfel încât, la rectificarea bugetară care a avut loc în toamna anului trecut, aceste alocații au fost majorate doar cu 20 de procente.
În timpul campaniei electorale, PNL s-a angajat, de asemenea, că va majora de două ori pe an aceste indemnizații, pentru a se respecta legea inițială, însă, conform Legii Bugetului, care urmează să fie adoptată, săptămâna viitoare, în Parlament, următoarele două tranțe au fost prorogate pentru anul 2022. Ceea ce va face ca, dacă nu se va mai produce o nouă amânare, cuantumul final al majorărilor stabilite prin lege adoptată de Parlament și promulgată de președinte să se producă abia în 1 iulie anul viitor.
Curtea Constituțională a somat, anul trecut, Guvernul Orban să caute banii pentru aceste măriri
Prin motivarea Deciziei nr. 593, din 15 iulie 2020, document care a respins excepțiile de neconstituționalitate invocate de Guvernul Orban la adresa Legii Parlamentului de “trântire” a OUG prin care s-a prorogat termenul dublării alocațiilor de stat, pentru data de 1 august 2020, Curtea Constituțională a lăsat, practic, Executivul condus de Ludovic Orban fără nicio posibilitate juridică de a nu efectua această cheltuială bugetară.
Unul dintre argumentele Guvernului a fost acela că, prin efectul legii de respingere a Ordonanței de prorogare, se generează cheltuieli suplimentare în sarcina bugetului de stat, cheltuieli care nu au fost luate în considerare atunci când a fost conceput Bugetul de Stat pe anul 2020 și care, prin urmare, sunt lipsite de o sursă reală de finanțare, ceea ce încalcă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la caracterul obiectiv și efectiv al sursei de finanțare, la corectitudinea și previzibilitatea bugetară și la previzionarea cheltuielilor în deplina cunoștință de cauză în bugetul de stat, pentru a putea fi acoperită în mod cert în cursul anului bugetar.
Replica judecătorilor CCR este una zdrobitoare. “În jurisprudența sa, CCR a statuat că se poate ajunge la concluzia că Parlamentul a mai decis asupra majorării unor cheltuieli bugetare, întemeindu-se pe o sursă de finanțare incertă. (…) Or, în cauza de față, dialogul cu celelalte autorități s-a materializat prin informațiile financiare existente în instrumentul de prezentare și de motivare a proiectului legii de aprobare a Ordonanței de Urgență, ceea ce înseamnă că în discuție nu este caracterul incert al sursei de finanțare, astfel că problema ridicată vizează suficiența sau insuficiența resurselor bugetare”.
Pasajul următor este absolut edificator cu privire la sursa de finanțare a dublării alocațiilor. “Această cheltuială bugetară are stabilită sursa de finanțare, și anume contul din care se plătesc alocațiile pentru copii. (…) De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a mai fost chemată să se pronunțe asupra unei soluții legislative similare și a apreciat că indicarea bugetului de stat drept sursă de finanțare îndeplinește exigențele Constituției”, se arată în decizia Curții Constituționale.
Judecătorii susțin, în schimb, că aprecierea făcută de Guvern cu privire la caracterul insuficient sau suficient al resurselor reprezintă “o problemă exclusiv de oportunitate politică”. “Dacă Guvernul nu are resurse financiare suficiente, poate să propună modificările necesare pentru asigurarea lor, în virtutea dreptului său la inițiativă legislativă”, se arată în document.
Curtea Constituțională subliniază că “bugetul de stat este un plan financiar al statului, iar el nu poate prevedea cu o exactitate absolută evoluțiile economice în cursul unui an bugetar, ci doar trasează marile direcții ale acțiunii statului din perspectiva bugetară”. “Eventualele dezechilibre apărute pe parcursul anului bugetar se pot corecta prin acte normative de forță a legii. Fie din surse alocate în buget, fie prin suplimentarea alocațiilor bugetare din fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului, fie prin rectificare bugetară”, mai susține Curtea.
Magistrații constituționali atrăgeau atenția Guvernului Orban că faptul că o normă legislativă care implică cheltuieli bugetare nu a fost luată în calcul la adoptarea bugetului “nu scutește Guvernul de obligația de a o pune în executare. Mai mult, adoptarea Legii Bugetului nu echivalează cu lipsa competențelor Parlamentului ca, pe anul în curs, să adopte o lege care are implicații bugetare”.
Tăieri pe toată linia
Amintim faptul că, la sfârșitul săptămânii trecute, Guvernul condus de Florin Cîțu a adoptat proiectul Legii Bugetului de stat și proiectul Legii Asigurărilor Sociale de Stat, precum și o ordonanță de urgență, toate aceste acte normative prevăzând menținerea în acest an a pensiilor, salariilor bugetarilor și alocațiilor pentru copii la nivelul din decembrie 2020.
Aceste măsuri adoptate au scandalizat Opoziția, social-democrații anunțând că vor depune câteva mii de amendamente la proiectul de lege privind Bugetul de stat. Prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, a precizat că, în principal, amendamentele vizează creșterea pensiei minime de la 800 de lei la 984 de lei pentru cei care au sub zece ani de vechime și de la 800 la 1.107 lei pentru vechime mai mare de zece ani. De asemenea, vrea creșterea punctului de pensie de la 1.442 de lei acum la 1.775 lei la 1 martie 2021 și 1.875 lei la 1 septembrie 2021. Iar alocațiile trebuie majorate cu 20% de la 1 martie.