Caravana „Nu am făcut destul” organizată de FABC s-a desfășurat în perioada septembrie-noiembrie în opt localități rurale aflate la mai mult de 20 km de cel mai apropiat spital (Brăduleț, Corbeni și Ștefan cel Mare – Argeș; Brănești – Dâmbovița; Teșila – Prahova; Hotarele, Izvoarele - Giurgiu și Periș – Ilfov), iar persoanele găsite cu suspiciuni au primit recomandări de control suplimentar (mamografii şi biopsii pentru cancerul mamar, consult dermatologic, dermatoscopii şi biopsii pentru cancerele de piele, consult urologic cu ecografie pentru cancerul renal şi urotelial), dar şi programări la clinicile cele mai apropiate.
Din 156 de pacienți depistați cu suspiciuni oncologice la ediția din acest an a caravanei rurale, 51 au refuzat continuarea investigațiilor medicale. „După ce am fost în sate, am dat peste 300 de telefoane și mesaje în această campanie, i-am programat, le-am dat telefoane să le aducem aminte de programări, i-am reprogramat uneori, i-am navigat prin sistemul de sănătate și chiar le-am dat indicații rutiere prin telefon, dat fiind că pacienții vin din rural și clinicile sunt în orașe, iar dacă nu aveau posibilitatea să ajungă la spital, le-am asigurat și transportul, gratuit. Cu toate astea, un pacient din trei a refuzat din start să continue investigațiile, iar alții au renunțat pe parcurs – au mers la prima investigație suplimentară, dar nu și la următoarea. Asta nu se traduce decât prin lipsa programelor de screening din România și prin lipsa educației medicale”, spune Cezar Irimia, președintele FABC.
Pachetul de prevenție al CNAS are lipsuri
Rezultatele caravanei arată că, pe de o parte, există o problemă foarte mare cu diagnosticarea, iar pe de altă parte că este foarte mult de lucru cu educația pacienților, care nu sunt obișnuiți să meargă la medic pentru consultații preventive, iar acest aspect nu este specific doar pacienților din rural, ci și pacienților din mediul urban, potrivit dr. Daciana Toma, vicepreședinte SNMF.
Deși în domeniul Sănătății, la nivel decizional, se vorbește foarte mult despre prevenție, aceasta a mai semnalat faptul că în proiectul de Contract-cadru realizat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), pe care medicii de familie urmează să îl semneze în primăvară, lipsesc investigații esențiale în depistarea unora dintre cele mai frecvente boli oncologice din țara noastră, precum: cancerul de sân, cancerul pulmonar și cancerul de colon.
„În proiectul de norme pentru contractul care urmează, nu există investigații specifice pentru depistarea precoce a cancerelor, în pachetul de prevenție. Adică n-am nici mamografie, nici ecografie mamară, nici hemoragii oculte. Nu am nimic pentru principalele cancere pulmonare în pachetul de prevenție. (...) Nu putem vorbi de depistare precoce de cancere fără astfel de investigații”, arată dr. Toma.
Legea asistenței medicale mobile așteaptă normele de un an
Dr Mihai Ranete, unul dintre specialiștii care au participat la caravana medicală și care face voluntariat în cadrul unor astfel de proiecte de opt ani, spune că, pentru le oferi oamenilor din aceste zone rurale serviciile medicale de care au nevoie, caravanele pot fi o soluție pentru că sunt formate din echipe relativ mici, iar o bună parte din serviciile oferite într-un eveniment de tip caravană pot fi efectuate cu ușurință și de către asistenți medicali, studenți la Medicină sau rezidenți.
„Întrebarea este cum scalezi acest proiect la nivel național, pentru că, din punctul meu de vedere, 10-20-100-200 de caravane pe an, tot nu sunt de ajuns”, arată medicul.
Potrivit acestuia, în urmă cu un an a apărut Legea asistenței medicale mobile, care permite organizarea acestui tip de proiecte la nivel național, însă, pentru a putea fi pusă în practică, are nevoie și de norme de aplicare. Iar aceste norme, până acum, nu există.
„Cu prevederi care sunt doar pe hârtie, dar nu pot fi implementate în viața reală, n-o să ajungem nicăieri. Și peste 10 ani ne întâlnim și, în continuare, ne ne vom îngrozi de datele pe care le avem în viața reală”, a subliniat și dr. Daciana Toma.
„Din păcate, ce am observat este că mulți dintre pacienți sunt deja bolnavi, cu afecțiuni în faze avansate, dificil de tratat și, din punctul meu de vedere, principala afecțiune greu de tratat în rândul populației, în rândul pacienților din România, este mentalitatea. Mentalitatea total nepreventivă: «nu mă doare, nu mă duc!». În acest context, nevoia de educație medicală este evidentă”.
Dr. Mihai Ranete, cofondator Caravana cu medici
Numai în ultimii cinci ani, în timpul caravanei au fost diagnosticate 8 femei cu cancer mamar și 13 persoane cu cancere de piele.
Peste 1.000 de persoane testate
În cele 24 de zile ale caravanei medicale, au fost testate 1.136 de persoane, iar 71% dintre acestea suferă de obezitate sau au exces ponderal. Potrivit FABC, mai mult de jumătate (52%) dintre cei testaţi au avut valori anormale la analizele de sânge, iar aproximativ 25% dintre cei testaţi aveau valori modificate ale glicemiei, ceea ce sugerează fie un diabet slab controlat, fie depistarea diabetului.
În privinţa investigaţiilor pentru depistarea cancerului de sân, au fost făcute 787 ecografii și 82 de recomandări de mamografii (dintre care doar 63 efectuate). A fost depistat un caz de cancer mamar şi încă o suspiciune mare, cu recomandare de biopsie.
Pentru depistarea cancerelor de piele, au fost făcute 625 dermatoscopii, 51 de recomandări de control dermatologic suplimentar (doar 28 de controale suplimentare efectuate), 11 recomandări de biopsie, şapte suspiciuni de carcinom bazocelular, identificate de ambii medici dermatologi - din caravană şi de la controlul suplimentar.
Totodată, au fost efectuate 256 teste PSA, 8% dintre bărbaţii testaţi necesitând investigaţii suplimentare în vederea stabilirii unui diagnostic.
Ce motive invocă pacienții
Mi-e frică / Mai bine să nu știu
Nu vreau să-mi îngrijorez familia
Nu mă doare și nu mă duc
Am mașina în service
Nu mă lasă copii / soțul
Am treabă la câmp / în curte
Am pomană / parastas
M-au chemat la muncă