Viitoarea directivă își propune să eficientizeze acțiunile care vizează protecția mediului, obligând statele UE să ia măsuri mai dure. Pentru aceasta, proiectul definește noi infracțiuni de mediu, stabilește un nivel minim pentru sancțiuni și întărește eficacitatea cooperării în domeniul aplicării legii. De asemenea, obligă statele membre să sprijine și să asiste persoanele care raportează infracțiunile de mediu și să coopereze în aplicarea legii. România este una dintre țările europene care a avut cel mai mult de suferit din cauza creșterii infracționalității de mediu, în special în zona forestieră, unde sute de mii de hectare de pădure au fost defrișate ilegal. Ministerul Mediului pregătește acum o nouă Strategie Națională Forestieră, proiectul fiind lansat zilele trecute în dezbatere publică.
Infracțiunile împotriva mediului provoacă daune ireversibile sau pe termen lung sănătății oamenilor și mediului. Cu toate acestea, ele sunt greu de investigat și de adus în fața justiției din cauza lacunelor legislative, iar pe de altă parte sancțiunile sunt destul de mici. Pornind de la aceste realități, draftul directivei pe care eurodeputații din Comisia pentru Dezvoltare îl vor supune aprobării, stabilește noi infracțiuni penale de mediu. În plus, propune clarificarea definițiilor existente ale infracțiunilor de mediu, oferind o securitate juridică sporită. De asemenea, obligă statele membre să sprijine și să asiste persoanele care raportează astfel de infracțiuni și să coopereze în aplicarea legii.
Obiectivele principale ale directivei
Comisia Europeană propune stabilirea unui numitor minim comun pentru sancționarea infracțiunilor împotriva mediului. De exemplu, în cazul în care infracțiunea cauzează sau este susceptibilă de a cauza decesul sau rănirea gravă a unei persoane, statele membre trebuie să prevadă cel puțin o pedeapsă cu închisoarea de până la zece ani. România nu duce lipsă de astfel de cazuri, presa relatând de nenumărate ori despre agresarea pădurarilor și activiștilor de mediu, existând chiar și cazuri în care hoții de lemne nu s-au dat în lături de la crimă pentru a-și ascunde urmele. Proiectul de directivă propune, de asemenea, sancțiuni suplimentare pentru cei care, prin acțiunilor lor, distrug mediu. Ei vor fi obligați să readucă zona la forma inițială, iar în cazul firmelor vinovate de astfel de distrugeri, ele vor fi excluse pe viitor de la finanțări și licitații publice etc.
Sprijin mai mare pentru investigatori
Propunerea urmărește, de asemenea, să eficientizeze investigațiile și procedurile penale relevante. Noul cadru legislativ va oferi sprijin poliției, procurorilor și judecătorilor, punându-le la dispoziție instrumente de investigație, coordonare și cooperare, precum și o mai bună colectare a datelor și statistici. Comisia Europeană propune ca fiecare stat membru să elaboreze strategii naționale care să asigure o abordare coerentă la toate nivelurile de aplicare a legilor naționale, precum și să asigure disponibilități financiare.
Conform Interpol și Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, criminalitatea împotriva mediului este a patra cea mai răspândită activitate infracțională din lume, după traficul de droguri, traficul de ființe umane sau falsificarea de bani și obiecte de artă. Ea crește în mod constant cu o rată între 5-7% pe an. Traficul ilegal de deșeuri, de substanțe periculoase, traficul ilegal de specii protejate și poluarea aerului, a apelor sau a solului reprezintă cele mai grave crime împotriva mediului înconjurător.
Exemple de noi infracțiuni de mediu propuse de Comisia Europeană:
– comerțul ilegal cu cherestea;
– reciclarea ilegală a navelor;
– captarea ilegală a apelor care cauzează daune substanțiale resurselor de apă;
– încălcarea gravă a legislației europene privind produsele chimice care cauzează un prejudiciu substanțial mediului înconjurător sau sănătății umane;
– introducerea pe piață a unor produse ce încalcă cerințe obligatorii și care produc daune substanțiale mediului sau sănătății umane din cauza utilizării pe scară largă;
– evacuarea de pe nave a unor substanțe poluante;
– încălcarea gravă a legislației privind speciile străine invazive;
– eludarea gravă a cerințelor de a obține un acord de dezvoltare și a efectua evaluarea impactului asupra mediului ce produce daune substanțiale;
– încălcări grave legate de tratarea gazelor fluorurate cu efect de seră.
Nu în ultimul rând, s-a constatat că este esențială îmbunătățirea calității definirii unor termeni și concepte utilizați în legislația mediului, cum ar fi, spre exemplu, noțiunea de „prejudiciu substanțial”.
Combaterea distrugerii mediului, în top 10 priorități UE
La sfârșitul lunii mai a acestui an, Consiliul Europei a publicat cele 10 priorități pentru următorii patru ani în ceea ce privește combaterea criminalității organizate, iar infracțiunile împotriva mediului au rămas pe lista UE pentru perioada 2022-2025. Aceasta era una dintre prioritățile proiectului SWIPE (Instrumentarea cu succes a cazurilor de infracționalitate cu specii sălbatice în Europa). Pe baza evaluării amenințărilor, cele 10 priorități în materie de criminalitate sunt: rețele infracționale cu grad ridicat de risc; atacurile cibernetice; traficul de persoane; exploatarea sexuală a copiilor; introducerea ilegală de migranți; traficul de droguri; infracțiuni de fraudă, economice și financiare; criminalitatea organizată contra patrimoniului; traficul de arme de foc; infracțiunile împotriva mediului. Scopul colaborării dintre statele UE în privința infracțiunilor de mediu este de a combate rețelele infracționale implicate în toate formele lor, în special acelea care au capacitatea de a se infiltra în structuri comerciale legale, adică de a-și înființa propriile întreprinderi care să le faciliteze infracțiunile.
Strategia Forestieră Națională 2030, pusă în dezbatere publică
România pierde anual șase miliarde de euro din cauza tăierilor ilegale de păduri, conform estimărilor europene, asumate de statul român în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Rapoartele arată că în România s-au tăiat ilegal în jur de 20 de milioane de metri cubi de lemn în fiecare an. Adică încă o dată cantitatea de lemn exploatată legal, în păduri.
România nu are astăzi o Strategie Forestieră Națională adaptată nevoilor actuale, după ce ultima strategie a fost adoptată în 2018. Ministerul Mediului pregătește însă adoptarea uneia noi, investind circa 1,2 milioane de euro pentru realizarea ei. Banii au provenit din fondurile alocate prin PNRR, iar zilele trecute strategia a fost lansată în dezbatere publică la Brașov, în Aula „Sergiu Chiriacescu” a Universității Transilvania. Odată cu adoptarea ei, autoritățile doresc să înăsprească legislația de mediu și să penalizeze mai dur firmele care nu respectă regulile de exploatare a lemnului, să monitorizeze pădurile prin satelit, camere video și scanare cu laser. Astfel, printre viitoarele direcții strategice care sunt cuprinse în documentul amintit se numără:
- Trasabilitatea lemnului și prima punere pe piață;
- Proceduri simplificate pentru monitorizarea proprietăților forestiere;
- Segregarea conservării biodiversității de managementul forestier vs integrarea conservării biodiversității în managementul forestier;
- Evaluarea preliminară a pieței lemnului/balanță lemn;
- Identificarea celor mai bune opțiuni de selectare a speciilor forestiere pentru împădurirea terenurilor pretabile în corelare cu scenariile climatice preconizate pentru asigurarea unei adaptări cât mai bune a acestora la schimbările climatice.
Datele Global Forest Watch - anul trecut am pierdut 12,4 mii ha de pădure
Potrivit datelor publicate de platforma online Global Forest Watch, care publică hărți interactive pe baza imaginilor furnizate de sateliți ai NASA, România a pierdut anul trecut 12,4 mii hectare de pădure, iar din 2001 și până anul trecut au dispărut 391 mii hectare de pădure, echivalentul unei scăderi cu 4,9% a suprafeței împădurite în anul 2000. De exemplu, în Suceava continuă să dispară în mare viteză pădurile, numai anul trecut județul pierzând 1,65 mii hectare. Din 2001 până în 2021, Suceava a pierdut 59,2 mii ha din suprafața acoperită cu păduri, ceea ce înseamnă o reducere cu 13% a suprafeței acoperite cu arbori în anul 2000. De asemenea, alte zone puternic afectate de pierderea suprafețelor împădurite au fost județele Harghita, unde au dispărut anul trecut 784 de hectare de pădure, Neamț (713 ha), Brașov (453 ha), Cluj (386 ha) și Covasna (317 ha).