În domeniul aerian, proiectul Next Generation Small RPAS (NGSR) va deschide calea pentru un prototip avansat de sistem aerian fără pilot (UAS) până în 2027, în timp ce în domeniul maritim, proiectul Essential Elements of European Escort (4E) își propune să identifice și să detalieze elementele esențiale cu care vor fi echipate viitoarele nave maritime de război ale UE ce vor fi construite în perioada 2030 - 2045. În proiectul privind realizarea UAS va fi implicată și țara noastră.
Comitetul director al EDA a aprobat recent lansarea celor două proiecte în urma unor solicitări din partea statelor care le-au inițiat, scrie site-ul EDA, fără însă a spune și care vor fi costurile și cum vor fie ele împărțite între participanți. Până la punerea la punct a unui prototip UE pentru sistemul aerian fără pilot și intrarea lui în producția de serie, România a decis să cumpere aceste arme avansate de la compania Elbit System din Israel în baza unui contract în valoare de 180 de milioane de dolari.
Spania, lider de proiect
Scopul proiectului susținut de EDA este de a dezvolta o nouă generație de drone tactice cu capacități versatile. Ele ar urma să servească mai multor scopuri, cum ar fi sprijinirea unităților armatei, operațiunilor maritime și aeriene și a activităților civile. Războiul împotriva Ucrainei demonstrează importanța supravegherii permanente oferite de sistemele fără pilot. UAS va fi proiectat pentru a fi adaptabil la diferite cerințe ale misiunilor și va încorpora caracteristici autonome pentru a ușura volumul de lucru al pilotului și al operatorului. Proiectul NGSR este condus de Spania, în colaborare cu Germania, Slovenia, Portugalia, România și Ungaria.
Va acoperi distanțe de circa 200 km
Derulat timp de patru ani, implicarea EDA în proiectul NGSR are un obiectiv dublu. În primul rând urmărește armonizarea cerințelor între participanții la el, asigurând o abordare unificată a dezvoltării UAS, iar în al doilea rând va sprijini dezvoltarea prototipului printr-un contract cu industria. Noul sistem aerian fără pilot va fi suficient de versatil pentru a întreprinde diferite misiuni, de la conflicte de mare intensitate până la impunerea păcii și sprijinirea autorităților civile. Va avea capacitatea de a decola și ateriza fără pistă, va acoperi distanțe de până la 200 km și va susține misiuni timp de 5-10 ore. Utilizarea tehnologiei avansate va permite flexibilitate în utilizarea aparatului și interoperabilitate ridicată pentru a maximiza eficiența, mai scrie agenția pe site-ul său.
EDA se implică total
Pentru a facilita execuția fără probleme a proiectului, EDA va juca un rol crucial. Ea va asigura coordonarea generală, administrarea și managementul proiectului. În plus, EDA își va împrumuta expertiza țărilor participante la proiect și este pregătită să faciliteze colaborarea cu industria pe baza cerințelor formulate de aceste țările. Astfel, EDA va negocia, încheia și gestiona contractul cu industria în numele participanților, asigurând raportarea la timp și plățile pe toată durata proiectului. Agenția va lucra îndeaproape cu țările participante și industria pentru a coordona dezvoltarea prototipului, scopul final fiind îmbunătățirea capacităților de răspuns la criză și sporirea eficacității forțelor armate europene în diferite medii operaționale.
Cumpărăm sistemul de la Elbit System
Până când acest proiect va produce prototipul, iar mai apoi industria îl va introduce în producția de serie, Armata României a decis să achiziționeze astfel de arme de la compania Elbit Systems din Israel. Armata a plasat la începutul lunii iunie o comandă pentru primele 3 sisteme de drone Watchkeeper X
ca parte a unui contract-cadru a cărui valoare totală este de aproximativ 410 milioane de dolari (1,89 de miliarde de lei) și care prevede livrarea până la șapte sisteme de drone. Comanda de achiziţie va fi executată într-o perioadă de doi ani. În cadrul comenzii, Elbit Systems va furniza sistemele UAS tactice Watchkeeper X, modernizate cu capabilităţi avansate, inclusiv sistemul electro-optic multispectral Spectro XR™, noi capabilităţi de comunicare şi altele. Sistemul UAS tactic cu încărcătură dublă Watchkeeper X este varianta de export a armatei britanice, fabricată de U-TacS, filiala britanică a Elbit Systems în cooperare cu Thales, şi este un derivat al familiei de UAS-uri Hermes. Watchkeeper X este compatibil cu standardele NATO, permiţând o interoperabilitate esenţială cu NATO şi cu alte forţe aliate. Ca parte a comenzii de achiziţie, Elbit va transfera tehnologie, va stabili infrastructura şi cooperarea industrială cu Aerostar Bacău şi cu filialele Elbit Systems din România pentru a produce platforma şi staţia de control la sol în România, precum şi operaţiunile de întreţinere pe durata ciclului de viaţă al sistemului. De asemenea, în cursul lunii aprilie, România a achiziționat 3 sisteme de drone, fiecare cu 6 platforme. În total, Armata va dispune de 18 drone de tip Bayraktar TB2, iar contractual a avut o valoare de 321 de milioane de euro.
Cooperarea cu IAI, eșuată
În octombrie 2021 România a făcut prima încercare de a produce drone militare, după ce Israel Aerospace Industries (IAI) a semnat un acord de cooperare cu compania română de apărare IAR Brașov pentru producția lor. Construcția lor urma să fie bazată pe platforma Tactical Heron de la IAI. Industria românească de apărare avea de câștigat în urma semnării acestui acord, deoarece dronele erau fabricate la Brașov. De asemenea, IAI avea să înființeze în România o academie pentru formarea operatorilor și a tehnicienilor pentru sistemele UAV. Nimic din toate acestea nu s-au întâmplat, pentru că lucrurile nu au evoluat absolut deloc, spune Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (ASIAA).
Ar fi o minune pentru România să dezvolte o capacitate de producție a sistemului aerian fără pilot. Noi nu mai suntem astăzi în stare să mai producem în țară pulberi și explozibili, trebuie să stăm la coadă la sârbi ca să cumpărăm. Să vă aduc aminte că programul pentru producerea transportorului pentru trupe este blocat, programul pentru producerea armei de asalt este la final, dar arma nu mai interesează pe nimeni din MApN. Am ajuns să cumpărăm de afară componente de artilerie, de muniție, la 14 luni de la plasarea comenzii. Am ajuns să cumpărăm de afară cea mai mare parte a cauciucurilor pentru tehnica militară și mă refer aici la simeringuri, toată gama de garnituri, cele pentru motoare, pentru etanșare, supape și altele, în condițiile în care în trecut nu aveam nicio problemă cu producerea lor în țară și la o calitate foarte bună. Acum nu mai avem nimic.
Constantin Bucuroiu, președintele ASIAA
Marți, ziua noutăților: Baykar construiește o fabrică de drone în Ucraina. Ungaria și-a prezentat propria dronă
Războiul din Ucraina a demonstrat eficacitatea sistemelor aeriene fără pilot și tot mai multe țări au început să se doteze cu astfel de arme. Problema este că până acum, cu excepția Turciei care produce deja celebrele drone Bayraktar,
nicio țară europeană nu fabrică sistemul UAS. Piața a fost spartă însă de Ucraina, care a anunțat ieri că firma turcă Baykar a început să construiască în această țară o fabrică de vehicule de atac fără pilot Bayraktar, potrivit presei internaționale. Construcția uzinei ar trebui să dureze aproximativ doi ani și va asambla dronele de atac Bayraktar TB2, drona grea Akıncı și drona de luptă Kızılelma, iar unele dintre ele vor fi echipate cu motoare ucrainene. Tot ieri, s-a mai consemnat o premieră, după ce Ungaria și-a prezentat propria dronă destinată dezvoltării apărării antiaeriene a țării. Potrivit lui Zsolt Molnár, CEO al companiei Rotors & Cams Zrt., cea care a dezvoltat proiectul, drona, denumită ProTAR, are 68 de kilograme și poate zbura cu viteze de până la 500 km/h în formație și poate simula aeronave de atac în condiții reale. Drona poate zbura la o altitudine de 6.000 de metri, cu un timp de funcționare de 60 de minute și o rază de comunicare de până la 75 de kilometri.
4E - Sisteme esențiale pentru anii 2040
Cel de-al doilea proiect lansat de EDA, denumit Essential Elements of European Escort (4E), își propune să dezvolte cele mai importante sisteme ale navelor militare, acoperind cinci domenii: sistemul de luptă, sistemul de comunicații și informații, sistemul de navigație, sistemul de management al platformei și integrarea într-un sistem funcțional a acestor sisteme. Proiectul 4E este condus de Spania, în colaborare cu Italia și Portugalia și se va desfășura pe o perioadă de doi ani. La începutul lunii iunie, România s-a alăturat proiectului European Patrol Corvette (EPC), devenind cel mai nou membru, alături de Italia, Franța, Spania și Grecia. Dezvoltat tot sub egida EDA, proiectul își propune să construiască o navă de aproximativ 110 metri lungime și un deplasament de aproximativ 3.000 de tone.