Rata medie a dobânzii la împrumuturile pe termen lung pentru țara noastră a crescut din nou în luna noiembrie, pentru a noua lună consecutiv, ajungând la 5,11%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Această valoare este cea mai mare de după martie 2020, când ajunsese la 4,89%. De la declanșarea pandemiei de COVI-19, cea mai mică valoare a fost atinsă în luna februarie a acestui an, când rata dobânzii scăzuse la 2,65%.
Comparativ cu luna octombrie, în noiembrie rata dobânzii pentru împrumuturile pe termen lung luate de Polonia a avut cea mai mare creștere dintre țările cu un regim valutar similar cu al nostru. Dacă România a înregistrat un salt de 0,41%, plasându-se pe locul doi, Polonia, cu o creștere de 0,49%, a ocupat prima poziție. Pe locurile următoare s-au plasat Ungaria, cu un salt de 0,38%, și Cehia, cu un plus de 0,28%. În ceea ce privește Bulgaria, țară a cărei monedă este legată de euro în consiliul monetar pentru a preveni crizele monetare, dar acceptată în anticamera adoptării euro (a intrat în Mecanismul European al Ratelor de Schimb ERM II), rata a înregistrat o ușoară creștere, de 0,10%, păstrându-se însă la un nivel scăzut. De asemenea, Croația, o altă țară intrată în ERAM II, a reușit să păstreze rata dobânzii la un nivel foarte scăzut, bifând chiar o scădere cu 0,05% comparativ cu octombrie.
Datoria externă pe termen lung a României a însumat 97,8 miliarde de euro la 30 septembrie 2021, adică 73,2% din totalul datoriei externe, în creştere cu 4,6% faţă de 31 decembrie 2020.
Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în RO (%)
12.20 01.21 02.21 03.21 04.21 05.21 06.21 07.21 08.21 09.21 10.21 11.21
2,94 2,72 2,65 2,96 2,84 3,03 3,11 3,24 3,72 4 4,7 5,11
Sursa: Eurostat
Cele mai reduse dobânzi în luna octombrie (%)
Austria -0,01 ( 0 în octombrie)
Germania -0,31 (-0,21% în octombrie)
Olanda -0,27 (-0,18% în octombrie)
Luxemburg -0,21 (-0,2% în octombrie)
Danemarca 0,01 (-0,1% în octombrie)
Finlanda 0 ( 0 în octombrie)
Slovacia 0,02 (0,13 în octombrie)
Franța 0,09 (0,2% în octombrie)
Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung (%)
Țara 07.19 08.19 09.19 01.20 02.20 03.20 06.20 07.21 08.21 09.21 10.21 11.21
România 4,51 4,12 4,12 4,28 4,04 4,56 3,89 3,24 3,72 4,00 4,7 5,11
Ungaria 2,33 1,83 2,02 2,08 2,15 2,43 2,18 2,83 2,84 3,09 3,69 4,07
Polonia 2,13 1,93 2,02 2,23 2,07 1,08 1,31 1,61 1,61 1,87 2,63 3,12
Cehia 1,36 0,99 1,24 1,62 1,47 1,28 0,86 1,72 1,74 1,90 2,34 2,62
Bulgaria 0,43 0,35 0,35 0,12 0,15 0,15 0,68 0,14 0,14 0,15 0,25 0,25
Croația 1,06 0,83 0,49 0,61 0,57 0,96 0,96 0,45 0,43 0,37 0,32 0,32
Rămânem departe de Maastricht
Rata dobânzii pe termen lung are ca referință împrumuturile luate pe o perioadă de zece ani și se regăsește printre cele cinci criterii care trebuie îndeplinite pentru adoptarea euro, iar din acest punct de vedere România are o poziție mult mai proastă față de statele din regiune. De exemplu, criteriul Maastricht pentru adoptarea euro impune, printre altele, un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state, iar România nu îndeplinește în prezent acest criteriu. De altfel, România reușește astăzi îndeplinească doar unul din cele cinci criterii de convergență stabilite de Tratatul de la Maastricht și anume o datorie publică mai mică de 60% din PIB.
5,42 % a fost pe data de 14 decembrie nivelul dobânzii la care se putea împrumuta România pe 10 ani, potrivit datelor afișate de tradingeconomics.com, fapt ce arată că trendul de creștere a ratei la împrumuturile pe termen lung se păstrează și în această lună.
Ce se întâmplă dacă datoria publică trece de pragul de 50% din PIB
Guvernul demis Cîțu a reușit să iasă din scenă evitând creșterea datoriei publice peste 50% din PIB, astfel că România continua să stea foarte bine la acest indicator față de multe țări din UE. Comparativ cu luna august, ultima statistică publicată de Ministerul Finanțelor ne arată că la sfârșitul lunii septembrie datoria publică chiar scăzuse de la 49,5, la 48,5% din PIB pe fondul creșterii PIB-ului. Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește o serie de praguri pentru datoria publică, iar în condițiile în care aceasta este depășită, legea vine cu o serie de măsuri de pus în practică de către Guvern, astfel:
- Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut:
-
Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil;
-
Dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:
-
Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
-
Programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
- Dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:
-
Se iau toate măsurile prevăzute în cazul în care datoria publică depășește 50% din produsul intern brut;
-
Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;
- Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:
-
Se aplică măsurile prevăzute în cazul în care datoria publică depășește 55% din produsul intern brut;
-
Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice, astfel: datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an;
Datoria publică a României (mld. lei) – sa o faci grafic cu blocuri
2015 269,2
2016 285
2017 300,8
2018 330,5
2019 373,5
2020 499,2
Mai 2021 527,5
Iulie 2021 545,3
August 2021 550,3
Septembrie 2021 556,4
Datoria publică a României (% din PIB)
2015 37,8
2016 37,3
2017 35,1
2018 34,7
2019 35,3
2020 47,3
Mai 2021 49,7
Iulie 2021 49,3
August 2021 49,7
Septembrie 48,5
Sursa: Ministerul Finanțelor
Comisia Europeană vrea să schimbe regulile
Comisia Europeană a lansat în luna octombrie un apel pentru reformarea cadrului fiscal care ghidează sistemul economic în UE consacrat prin Pactul de Stabilitate şi Creştere semnat în 1997. Astfel, au fost puse în dezbatere oportunitatea păstrării prevederii privind încadrarea într-un deficit de 3% din PIB, respectiv a renunțării la nivelul de 60% din PIB a datoriei publice. Creșterea îndatorării publice, chiar până la 100% din PIB, ar veni pe fondul unei creșteri explozive a acesteia, deja fiind țări, precum Grecia și Italia, unde nivelul datoriei publice a ajuns la peste 200% din PIB, respectiv 160%. De asemenea, o datorie publică foarte mare mai înregistrează Portugalia (137,2%), Cipru (125,7%), Spania (125,2%), Belgia (118,6%) şi Franţa (118%).