Organizaţiile neguvernamentale (ONG) de utilitate publică reprezintă, de multe ori, o contradicţie în termeni. Sunt numeroase cazuri de astfel de instituţii, teoretic independente de activitatea Guvernului, dar care sunt finanţate sau susţinute de acesta. Dincolo de ONG-urile oamenilor politici, deseori implicate în jocurile puterii, există şi numeroase alte asociaţii care au primit prin Hotărâre de Guvern (HG) statutul de utilitate publică, deşi aceasta nu este vizibilă omului de rând. Una peste alta, există mii de ONG-uri în toată ţara care beneficiază de bani, sedii şi tot felul de alte beneficii de la stat, din bani publici.
Asociaţia “Yacht Club Regal Român” din Bucureşti reuneşte numai milionari, precum George Copos sau prinţul Dimitrie Sturdza, dar beneficiază şi de numeroase facilităţi de la stat, în virtutea caracterului său de utilitate publică. La fel, Marea Lojă Naţională a României şi Rotary Club Bucureşti Continental sunt ONG-uri de utilitate publică. Acelaşi statut a fost conferit însă prin HG şi unor entităţi inedite: “Asociaţia Sportivă Paintball Games” şi “Asociaţia Eco- Pescar”, ambele din Mediaş, dar şi “Asociaţia A.V.P.S. Cerbul Purcăreţ” din Sebeş.
ONG-urile se bucură, prin lege, de beneficii consistente: scutiri de la plata impozitului pe profitul realizat, scutirea de la plata accizelor pentru orice produs importat, scutirea taxei de primă înmatriculare pentru maşinile primite ca donaţie. De asemenea, ONG-urile de utilitate public primesc gratuit bunuri proprietate public şi resurse financiare de la bugetul de stat sau local.
De utilitate publică este şi Asociaţia “F.I.R.I.C.- Valea Viilor- Formaţia de Intervenţie Rapidă, Incendii şi Catastrofe” Sibiu, precum şi Asociaţia “Filantropia Buna Vestire”, patronată de Doru Grigore Gâdea, protopopul de Mediaş şi Teodor Neamţu, fostul primar din Mediaş.
O stradă a ONG-urilor, în Botoşani
Tot de utilitate publică au fost considerate şi “Asociaţia Omega” şi “Asociaţia Euro Social”, ambele din Botoşani. De altfel, suprinde densitatea ONG-urilor din acest oraş cu sediul pe aceeaşi stradă, Octav Oncescu: “Asociaţia Culturală Prietenia fără Frontiere”, “Asociaţia de Părinţi a Colegiului Naţional “Mihai Eminescu””, “Asociaţia Universităţilor Populare din Nord-Estul României” şi “Asociaţia Ajutor Scoţian European”.
Proprietari şi cai de utilitate publică
Dacă în Botoşani există o stradă plină cu ONG-uri, în Iaşi au primit statut de utilitate publică Asociaţia de Proprietari Bloc 23 şi Asociaţia de Proprietari Bloc B0. În Hunedoara, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Apa Valea Jiului”, patronată de primarul din Petroşani, Tiberiu Iacob Ridzi, este de utilitate publică, la fel şi “Asociaţia George Marshall România”, din Bucureşti, a europarlamentarului Doru Claudian Frunzulică. Tot în Capitală, este de utilitate publică “Asociaţia de Încurajare pentru Îmbunătăţirea rasei Cailor în România “Jokey Club””.
Un fior de interes comunitar
Există şi numeroase fundaţii devenite de interes public prin HG. Nu avem o explicaţie pentru acest fapt, dar, din nou, abundă cele din Botoşani: Clubul Sportiv Sanku- Do Club, Fundaţia Eco- Ro- Tin, Fundaţia Fior 96 “Ştefan cel Mare şi Sfânt” etc. De parcă nu era suficient, în acelaşi oraş dedicat până peste poate ONG-urilor dăm şi peste Federaţia Localităţilor din Judeţul Botoşani, de asemenea de utilitate publică. Avem şi exemple de notorietate, precum Fundaţia Europeană Titulescu şi Fundaţia Institutul Social Democrat “Ovidiu Şincai”, ambele din București, având ca membru fondator pe Adrian Năstase.
Zdreanţa şi cioclii de la Parlament
Statul nu are o evidenţă unică şi centralizată a ONG-urilor de utilitate publică din România. Există diverse baze de date la Ministerul Muncii, la Ministerul de Finanţe, la Ministerul Justiţiei, chiar şi la Camera Deputaţilor, informaţiile oferite de acestea fiind însă incomplete. În cazul Parlamentului, atrag atenţia câteva nume din cele 223 de ONG-uri acreditate la Camera Deputaţilor (nu se specifică dacă sunt de utilitate publică): Asociaţia Zdreanţă, Asociaţia Brand de Ţară şi Patronatul Funerar Român.
85.040 este numărul asociaţiilor din evidenţa Ministerului Justiţiei. Acestora li se adaugă 18.875 de fundaţii, 1.368 de federaţii şi 738 uniuni.
Cea mai mare bază de date pare cea administrată de Ministerul Justiţiei, unde listele de asociaţii, fundaţii şi federaţii sunt actualizate săptămânal. În absenţa unei evidenţe clare, numărul ONG-urilor de utilitate publică poate fi estimat ca fiind de ordinal sutelor. Sute de instituţii private, cu obiecte de activitate din cele mai trăznite, care beneficiază gratuit de clădiri, scutiri de taxe şi bani de la stat.
Cum se obţine utilitatea publică
Prin lege, recunoaşterea unei asociaţii sau a unei fundaţii de utilitate publică se face prin hotărâre a guvernului, pe durată nedeterminată. Condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca Guvernul să recunoască o astfel de ONG drept una de utilitate publică sunt următoarele: activitatea acesteia se desfăşoară în interes general sau comunitar, după caz; funcţionează de cel puţin trei ani şi a realizat o parte din obiectivele stabilite; prezinta un raport din care să rezulte desfăşurarea unei activităţi anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoţit de bilanţurile şi bugetele de venituri şi cheltuieli pe ultimii trei ani; valoarea activului patrimonial pe fiecare an în parte este cel puţin egală cu valoarea patrimoniului iniţial.
Filtrul legal al criteriilor de acordare a statutului de utilitate publică unor ONG-uri este atât de permisiv, încât a permis apariţia a sute de entităţi care beneficiază de clădiri şi bani de la stat. O evidenţă clară a acestora nu există.
Pasiunea pentru yacht-uri a milionarilor români, subvenţionată cu dărnicie de guvern de ani de zile