Peste 78.000 de români sunt diagnosticaţi, în fiecare an, cu o formă de cancer, şi aproximativ 48.000 de pacienţi mor din această cauză. Specialiştii estimează că incidenţa bolilor oncologice va creşte în următorii ani, la nivel mondial. Prin urmare, pe lângă măsurile de prevenţie şi depistare precoce, este necesară asigurarea accesului la tratamente inovatoare pentru un număr cât mai mare de pacienţi oncologici, avertizează experţii.
Cancerul este una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii publice din întreaga lume, fiind responsabil de 25% din decese, şi reprezintă principala cauză de deces a persoanelor din grupa de vârstă 45-64 de ani. Deşi incidenţa este în creştere, în ultimii ani, tratamentul medicamentos şi terapiile noi, inovatoare, au adus beneficii importante pentru pacienții cu cancer, crescând rata de supraviețuire și ameliorând calitatea vieții acestor bolnavi.
Din păcate, pacienții din România au acces limitat la terapii inovatoare. Spre exemplu, din cele 62 de terapii noi pentru cancer aprobate în perioada 2008-2015, doar 7 medicamente se regăsesc pe lista medicamentelor compensate din România, conform analizei InoMed din 2016.
Scheme de acces la tratament aplicate de alte state UE
În acest context, ieri, a fost lansată „Carta Albă – Implementarea registrelor electronice de monitorizare”, un ghid pentru autorităţi, cu ajutorul căruia bolnavii de cancer ar putea avea acces la terapii inovative scumpe, fără a împovăra bugetul de sănătate. Practic, acest document, realizat de experţi internaţionali, oferă autorităţilor responsabile din ţara noastră informaţii despre politicile şi strategiile dezvoltate la nivel european în lupta împotriva cancerului şi, implicit, soluţii.
Însă, pentru implementarea acestor strategii, specialiştii spun că este nevoie de informatizarea sistemului sanitar şi de dezvoltarea unor registre electronice de monitorizare a pacienţilor şi a medicamentelor prescrise.
Italia, de exemplu, a implementat un sistem de scheme de acces facilitat (Management Entry Agreements, încă din 2006, care presupune o împărţire a costurilor şi a responsabilităţilor între companiile farmaceutice şi casele de asigurări de sănătate. “Modelul oferit de AIFA (Agenţia Italiană a Medicamentului) poate fi particularizat şi implementat în ţările Europei Centrale şi de Est deoarece a dovedit asigurarea accesului sustenabil pe piaţă al medicamentelor inovatoare. Introducerea acestor modele (…) conduce la economii importante pentru sistemele naţionale de sănătate, precum şi la un nivel sporit de acces la inovaţie”, au subliniat autorii ghidului.
CNAS: Ghidul, un instrument util
Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) consideră că acest ghid reprezintă un instrument util pentru cunoaşterea experienţei italiene şi a altor state europene în privinţa schemelor de acces mai facil la medicamente.
“După experienţa pozitivă a introducerii primelor scheme de acces facilitat la medicamente în Marea Britanie, în 2003, ulterior acestea au fost implementate şi în alte state europene, inclusiv în România, sub forma contractelor de tip cost-volum/cost-volum-rezultat pe ariile terapeutice: oncologie, boli rare, reumatologie şi hepatita cronică virală C, devenind la ora actuală instrumente larg răspândite. Ca gestionar al contractelor menţionate, CNAS este direct interesată de optimizarea acestora”, a declarat Augustus Costache, purtătorul de cuvânt al CNAS.
Acesta a mai menţionat că CNAS ia în calcul posibilitatea introducerii mai multor medicamente în acelaşi contract, fie prin stabilirea unui buget pe arie terapeutică, fie prin stabilirea unui cost fix pe pacient. Potrivit acestuia, CNAS este deschisă oricăror propuneri care pot duce la creşterea accesului pacienţilor la medicamentele inovative, în condiţiile unui buget limitat.
Medicii, acoperiţi de vrafuri de hârtii
Pe de altă parte, medicii se tem că o nouă sarcină, cum este cea a completării datelor în aceste registre, le-ar diminua şi mai mult timpul acordat examinării pacientului, şi aşa prea scurt din cauza vrafului de hârtii pe care doctorii trebuie să le completeze zilnic. Birocraţia s-a accentuat progresiv în ultimii ani, ajungând la niveluri greu tolerabile, mai spun medicii, atragând atenţia că autorităţile responsabile trebuie să găsească rapid o soluţie pentru debirocratizarea sistemului de sănătate.
“Registrul (n.r. – registrul de monitorizare AIFA) verifică eligibilitatea pacienţilor (de exemplu, diagnosticul şi caracteristicile lor), precum şi fluxul complet al tratamentului (de exemplu: doza şi modul de administrare, evaluarea pacienţilor care răspund la tratament, eşectul/sfrârşitul tratamentului, tolerabilitatea şi reacţiile adverse raportate)”, exemplifică autorii Cartei Albe.
Raportul dintre mortalitate şi incidenţă ilustrează cel mai bine situaţia cazurilor de cancer din România, comparativ cu UE sau restul lumii, în special în ceea ce priveşte depistarea precoce sau eficienţa tratamentelor. Potrivit statisticilor internaţionale, dacă la nivelul UE, incidenţa bolilor oncologice a crescut cu 6,83% între 2008 şi 2012, în aceeaşi perioadă, în România incidenţa a crescut cu peste 12%. De asemenea, mortalitatea a crescut în UE cu 2,35%, iar în ţara noastră cu 4,21%.
În ciuda unor investiţii importante în sistemele informatice implementate la nivelul Caselor de Asigurări de Sănătate, persistă un grad înalt de fragmentare şi duplicare a datelor colectate.