România vs Germania în criza energetică: cine și-a apărat cu adevărat cetățenii

Aceasta este concluzia dură a unei analize semnate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, care compară modul în care cele două state au gestionat criza energetică și impactul asupra populației.

Potrivit documentului, diferența dintre Germania și România nu ține doar de prețurile la gaze și energie electrică, ci mai ales de capacitatea statului de a proteja populația în timpul unei crize majore. Analiza ia în calcul costurile cu gazele și energia electrică pentru un apartament cu două camere, salariul minim și ajutoarele acordate consumatorilor vulnerabili în perioada 2020–2026.

Datele prezentate arată că, în 2020, înainte de izbucnirea crizei energetice, costurile cu energia reprezentau deja 8,3% din salariul minim în România, față de 7,1% în Germania. În același timp, Germania oferea ajutoare pentru consumatorii vulnerabili între 350 și 600 de euro anual, în timp ce în România sprijinul era de doar 13 euro pentru anumite categorii sociale.

În 2022, anul exploziei prețurilor, situația s-a deteriorat puternic în România. Costurile cu gazul și energia electrică au ajuns la 1.142 de euro anual pentru un apartament cu două camere, iar ponderea acestora în salariul minim a urcat la 17,8%. În Germania, costurile totale au fost mai mari, de 1.821 de euro, însă ponderea lor în salariul minim a rămas la 7,9%.

Diferența majoră a fost făcută de sprijinul acordat populației. Germania a oferit ajutoare între 600 și 1.800 de euro pentru consumatorii vulnerabili și un ajutor mediu anual de 858,5 euro raportat la numărul de cetățeni în perioada 2022–2023. În România, ajutorul mediu anual pentru perioada 2022–2025 a fost de doar 96,5 euro.

Dumitru Chisăliță susține că Germania a tratat criza energetică drept „o amenințare sistemică”, reducând TVA-ul la energie de la 19% la 7%, acordând ajutoare directe și crescând rapid salariul minim.

„Pentru că un cetățean care îngheață sau nu poate plăti factura nu este «mai responsabil», ci mai instabil”, arată analiza.

În schimb, România a ales plafonarea prețurilor, însă fără creșteri suficiente de venituri și fără un sistem eficient de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Potrivit documentului, energia a ajuns să „înghită aproape o cincime din venitul minim”, iar pentru milioane de români consumul de energie a devenit „o decizie de supraviețuire”.

Analiza afirmă că după 2024 Germania a revenit aproape de nivelurile anterioare crizei, salariile crescând suficient pentru ca facturile să nu mai reprezinte „o obsesie zilnică”. În România însă, vulnerabilitatea energetică ar fi devenit „noua normalitate a precarității”.

Pentru anul 2026, estimările prezentate în document arată că ponderea costurilor cu energia din salariul minim va fi de 7,1% în Germania și de 12,6% în România. În același timp, ajutoarele pentru consumatorii vulnerabili din Germania ar urma să acopere până la 94% din costul energiei, față de maximum 20% în România.

Concluzia lui Dumitru Chisăliță este una extrem de critică la adresa autorităților române. Acesta afirmă că „piața liberă nu a sărăcit consumatorul. Statul slab a făcut-o”.

„Germania a lăsat piața mai liberă și a protejat mai bine. România a plafonat piața și a expus mai tare”, se mai arată în document.

Potrivit președintelui AEI, adevărata diferență dintre cele două state nu a fost nivelul prețurilor, ci modul în care costurile crizei au fost împărțite între stat și cetățeni.

„În Germania, criza a fost plătită din buget, prin solidaritate și decizie politică. În România, criza a fost plătită de oamenii săraci”, concluzionează Dumitru Chisăliță.

Citește pe Antena3.ro

Cel mai citit poet din Spania și America Latină este român: „La poezie mereu te întorci, e ca o mamă, te mângâie, te protejează”