În contextul pandemiei de coronavirus, consumul de medicamente a avut o evoluție atipică, după cum reiese dintr-o analiză a reprezentanților Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER). Astfel, consumul de medicamente fără prescripție a avut cea mai mare creștere din ultimul deceniu, iar în cazul paracetamolului și al ibuprofenului, acesta a fost dublu față de aceeași perioadă a anului 2018. În același timp, s-a înregistrat „o scădere periculoasă a consumului de medicamente de uz cronic”, ceea ce înseamnă că milioane de pacienți cronici au avut acces redus la medicația zilnică, avertizează Dragoș Damian, director executiv PRIMER.
Ieșirile de medicamente din farmacii și spitale au totalizat în T1 din 2020 o valoare de un miliard de euro, cu 2,2% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, însă creșterea apare exclusiv din medicamentele fără prescripție (OTC, suplimente), valoarea acestora progresând cu 25%, cea mai mare creștere din ultimii 10 ani.
Stocuri făcute pe fondul panicii
„Creșterile sunt extrem de mari pe zona de paracetamol și ibuprofen (simplu și combinații), duble față de aceeași perioadă a anului 2018, un avans cu 40% față de T1 din anul 2019. Această evoluție este semn că pacienții și-au procurat din panică stocuri foarte mari, de teama de a nu rămâne fără aceste medicamente care tratează simptomele de răceală și gripă, deci inclusiv cele cauzate de SARS-CoV-2; mai mult ca sigur că aceste rezerve le vor ajunge, de fapt, câțiva ani, dacă nu chiar vor expira”, arată reprezentanții PRIMER. Achizițiile făcute din panică au făcut ca paracetamolul să lipsească din farmacii, la începutul lunii aprilie, însă fabricanții au reușit să acopere acest gol.
Unii bolnavi cronici, fără medicamente pentru două luni
Ceea ce este grav este că se înregistrează o scădere periculoasă a consumului de medicamente de uz cronic cu peste 8%, „o dovadă în plus că peste 8 milioane de pacienți cronici au avut un acces redus la medicația lor zilnică”.
„Unii pacienți au avut stocuri acasă, alții însă au rămas fără medicamente pentru una-două luni, fapt care mai mult ca sigur a dus la agravarea bolilor existente”, mai spun reprezentanții PRIMER, precizând că situația descrisă mai sus s-a perpetuat și în lunile aprilie și mai, când a continuat starea de urgență, însă datele statistice pentru aceste luni vor fi disponibile abia în iunie.
Scăderi ale consumului de medicamente s-au înregistrat în special în cazul celor care tratează boli cardiovasculare (scădere cu peste 10%), pulmonare, reumatologice, digestive și ale sistemului nervos central.
Consum în „dinți de fierăstrău”
De asemenea, consumul de medicamente ar putea avea o evoluție paradoxală în iarnă, când este posibil un nou val de infecții virale, adică să scadă consumul de paracetamol și ibuprofen, pentru că populația are deja stocuri, iar consumul de medicamente cronice să crească, pentru că pacienții își vor face rezerve. Genul acesta de evoluție, în „dinți de fierăstrău”, va genera distorsiuni la producători, care nu vor ști câtă producție să planifice, subliniază producătorii autohtoni.
Rezervă strategică pentru COVID-19
PRIMER recomandă autorităților să facă o rezervă strategică de medicamente care tratează simptomele COVID-19, pentru un milion de pacienți, în așa fel încât să se evite lipsurile în sezonul de iarnă 2020/2021. Totodată, spun reprezentanții producătorilor autohtoni de medicamente, urmărirea datelor statistice de la companiile care fac cercetare de piață pe acest segment (IQVIA, Cegedim) ar fi utilă pentru o mai bună anticipare a golurilor de stoc.
Recomandarea către populație este să renunțe la a-și crea rezerve de medicamente și să se sfătuiască cu medicul sau farmacistul atunci când lipsește un medicament, dar și despre procurarea online a unor produse așa-zis „miraculoase” împotriva COVID-19, pentru a nu deveni victimele unor escrocherii, avertizează Dragoș Damian.