Dimensiunile fenomenului nu sunt pe deplin cunoscute din cauza subraportării majore, iar măsurile de control al acestor infecții microbiene rezistente la tratament sunt insuficiente, precizează Ministerul Sănătății în nota de fundamentare a unui proiect de HG privind funcționarea Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenței la Antimicrobiene (CNLRA).
Antibioticele au reprezentat un progres medical major pentru omenire, deoarece a permis salvarea a milioane de vieți și reducerea sechelelor și duratei de evoluție a infecțiilor la miliarde de pacienți în ultimele opt decenii. Însă, utilizarea antibioticelor în exces are ca efect nedorit inevitabil creșterea rezistenței microbiene față de aceste medicamente. Astfel, eficiența antibioticelor existente devine tot mai limitată.
50% n-au justificare medicală
„Pe măsură ce a crescut consumul de antibiotice (cu aproximativ 40% la nivel global doar între anii 2000 și 2010) au fost identificați germeni multirezistenți și chiar complet rezistenți la antibiotice, în primul rând în mediu spitalicesc”, arată Ministerul Sănătății în documentul amintit mai sus. Situația cu atât mai frustrantă cu cât, conform Organizației Mondiale a Sănătății, în aproximativ jumătate din cazuri nu există o justificare medicală pentru a le utiliza.
„Creșterea continuă a rezistenței microbiene la antibiotice a atins în ultimii 15-20 de ani nivelul unei amenințări extrem de serioase la adresa sănătății populației la nivel global; fenomenul este o consecință nedorită a utilizării antibioticelor (fie ea justificată sau nu), precum și a transmiterii interumane a germenilor rezistenți”, mai spun inițiatorii proiectului. Această problemă duce la apariția infecțiilor nosocomiale cu germeni rezistenți la antibiotice, care aduc un risc considerabil pentru siguranța pacienților internați în spitale.
Folosim cu 70% mai multe antibiotice decât media UE
Deși dimensiunile acestui fenomen în țara noastră nu sunt pe deplin cunoscute, „datele disponibile indică un nivel crescut al acestei rezistențe și au fost parcurși prea puțini pași (inclusiv în comparație cu celelalte state europene) către controlul rezistenței microbiene”.
Nivelul consumului de antibiotice plasează România în primele cinci state din Europa, cu peste 70% din media europeană, arată Ministerul Sănătății. Concret, în fiecare zi, cam 3% din populația României folosește un antibiotic, iar situația este înrăutățită de faptul că sunt utilizate în exces antibiotice de rezervă, cu spectru ultralarg.
În ceea ce privește rezistența bacteriană apărută ca urmare a utilizării nejustificate a antibioticelor a făcut ca România să ocupe „primele locuri în Europa la germeni importanți în infecții asociate asistenței medicale și comunitare: MRSA, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli.
„Explicațiile acestei evoluții în România țin de ambii factori anterior amintiți: folosire excesivă și incorectă a antibioticelor și rată ridicată de transmitere interumană a germenilor rezistenți în spitale”, se arată în documentul citat.
Prin proiectul de hotărâre de Guvern pus în dezbatere publică la finalul săptămânii trecute, Ministerul Sănătății propune modificarea componenței Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenţei la Antimicrobiene, înființat în 2018. Mai exact, sunt excluse din CNLRA mai multe ministere care nu au implicații majore în activitatea Comitetului, precum: Ministerul Apărării, Ministerul Agriculturii, Ministerul Muncii și Ministerul Educației.
Problemele majore existente în România: subraportarea majoră și măsuri insuficiente de control al infecțiilor nosocomiale cu „superbacterii”. Spre exemplu, infecțiile cu Clostridium difficile sunt endemice în spitalele din țara noastră.
Consumul excesiv și inutil de antibiotice s-a accentuat în timpul pandemiei de COVID-19. Astfel, în 2020, în România s-a triplat consumul de azitromicină față de anul 2019.
700.000 de decese la nivel global sunt determinate de infecții cu germeni rezistenți la antibiotice;
Recomandările CE privind limitarea rezistenței microbiene
Principalele modalități de limitare a rezistenței microbiene la antibiotice sunt cunoscute de două decenii, fiind vorba despre recomandările Comisiei Europene:
- Educarea publicului larg privind riscurile utilizării nejustificate a antibioticelor.
- Activitate coordonată între domeniile sănătății umane, veterinare și creșterea animalelor, inclusiv înființarea unui comitet interministerial responsabil cu elaborarea strategiei naționale pentru combaterea rezistenței la antibiotice.
- Rețele de supraveghere a consumului de antibiotice și a rezistenței la antibiotice mai eficiente, inclusiv prin creșterea capacității de testare a rezistenței la antibiotice.
- Creșterea calității prescrierii de antibiotice (educare specifică a personalului medical, programe de bună practică în fiecare spital, ghiduri de utilizare a antibioticelor în ambulatoriu).
- Îmbunătățirea calității activității de control al infecțiilor asociate asistenței medicale, asigurare personal necesar și instruit, gruparea pacienților în saloane, echipament de protecție și materiale de curățenie/dezinfecție suficiente.