Le-a înfipt un spin în inimă românilor situaţia stânjenitoare că sabia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt nu este acasă, ci este o piesă de fală în muzeul Topkapî din palatul sultanilor din Istanbul. Spada, ca simbol al vitejiei şi puterii marelui voievod moldovean, se află la turci. Denumit atlet al creştinătăţii de către Papă, Ştefan cel Mare îi învinsese pe turcii veniţi ca puhoaiele în bătălia de neuitat de la Vaslui şi nu pică bine ca sabia lui cu tăişuri pe ambele laturi, folosită în vârtejul luptelor, să fie expusă ca un trofeu al invincibilităţii Imperiului Otoman. Delegaţii de rang înalt ale României, prim-miniştri aflaţi în vizite oficiale au încercat să repatrieze sabia lui Ştefan, dar turcii au refuzat diplomatic, oferind copii ale simbolicei spade. Încă un sentiment de umilinţă, ca şi refuzul Rusiei de a ne înapoia tezaurul. Ipotezele, legendele, cronicile, uneori diferite precum Sahara faţă de Polul Nord, roiesc precum fluturii la lumina lămpii, aşa că adevărul este încă învăluit în mister. Sabia lui Ştefan este de fapt o spadă cu tăiş pe ambele părţi, nu o sabie cu o singură margine tăietoare. Sabia lui Ştefan era făcută dintr-un oţel special, lungă de 125 de centimetri, cu apărătoare în unghi drept, ca o cruce. Mânerul era învelit în fir de aur sau argint, iar în vârful spadei se afla o piatră scumpă, un blazon, care a dispărut. Era un model special de origine moldovenească, iar tăişul pe ambele margini permitea folosirea cu ambele mâini. O variantă este că această spadă era simbolul dinastiei, simbolul voievozilor de la întemeierea Moldovei, sabia ar fi aparţinut lui Dragoş Vodă şi se lăsa de la domnitor la domnitor... Ea era ţinută de un mare boier, spătar, şi nu se folosea în lupte. O altă variantă sună astfel: Ştefan ar fi comandat unor meşteri genovezi această spadă şi aceşti armurieri campioni au venit în Moldova pentru a se lămuri cum este tipul de armă specific acestor meleaguri. Scrisorile dintre Ştefan şi meşterii italieni au fost descoperite de Nicolae Iorga. O altă ipoteză este că Papa Sixtus al IV-lea i-ar fi dăruit această sabie lui Ştefan, lăudat ca un mare domnitor şi războinic al Europei secolului XV. Cum a ajuns sabia voievodului la turci? O variantă este că Ştefan ar fi cedat-o Înaltei Porţi după ce, năpădit de puhoaiele otomane, ar fi fost silit să plătească biruri. O ipoteză opusă este că, după alungarea lui Petru Rareş şi instalarea pe tron a lui Lăcustă, acest domnitor anonim ar fi dat voie armatelor otomane să jefuiască vistieria Moldovei, atunci fiind furată şi spada lui Ştefan Cel Sfânt. Oricum, Ştefan cel Mare a fost celebru prin vitejia în luptă, se avânta în toiul bătăliilor, mânuind spada cu două tăişuri, făcând vid printre ieniceri folosind arma cu ambele mâini puternice.