Jurnalul.ro Ştiri Observator Sabotaj național: Ministerul Mediului vrea deșert în România

Sabotaj național: Ministerul Mediului vrea deșert în România

de Diana Scarlat    |   

Aproape 40% din suprafața României prezintă risc de deșertificare, dar autoritățile au blocat anul acesta plățile pentru împăduriri cu rol de recuperare a terenurilor aride. Firmele care au făcut lucrări silvice pe banii lor au fost astfel falimentate sau sunt în insolvență. Mai mult, astfel se vor pierde toți banii investiți pentru împăduriri, dar și terenurile, care nu vor mai putea fi recuperate niciodată. Nici firmele nu-și vor putea recupera sumele pierdute, chiar dacă vor câștiga în instanță procesele cu statul, pentru că deja au datorii mult mai mari.

În România sunt circa 50 de firme care fac lucrări de împădurire ale terenurilor degradate, pentru a se evita deșertificarea. Acestea au început să încheie contracte cu statul în 2011, iar mecanismul ar fi trebuit să funcționeze fără probleme, banii fiind decontați în urma efectuării lucrărilor. Doar că lucrurile nu au mers așa cum se așteptau investitorii. Încă din 2012 au început să apară problemele și să se înregistreze întârzieri de plată, însă, dacă banii s-au dat mai greu până la finalul anului trecut, în 2016 practic s-au blocat toate plățile și astfel au fost falimentate firmele de împăduriri. Administrația Fondului de Mediu (AFM), din cadrul Ministerului Mediului, cea care a blocat plățile, este acuzată de sabotaj de către cei păgubiți. Silvicultorii au protestat ieri, pentru a patra oară în acest an, cerând Guvernului deblocarea plăților. „O singură plată s-a făcut anul acesta, până în luna octombrie. Pur și simplu AFM refuză să plătească. Anul acesta a fost cel mai greu pentru toate firmele din domeniu. Din 104 proiecte aflate în derulare acum, la nivel național, s-a plătit unul singur. Valoarea unui astfel de proiect variază între 800.000 și trei milioane de euro”, explică Mihai Botezatu, secretarul Asociației Profesionale a Prestatorilor de Servicii în Silvicultură din România.

 

Mecanismul care nu funcționează

Terenurile aride sunt expertizate la nivel local, iar primăriile sau proprietarii terenurilor au dreptul să folosească bani din bugetul administrat de Ministerul Mediului, pentru a contracta aceste firme care fac împăduriri. Astfel, beneficiarii proiectelor sunt primăriile (consiliile locale), consiliile județene sau proprietarii particulari, care depun documentația la AFM și primesc aprobarea pentru a organiza o licitație. Firma de prestări servicii care câștigă licitația face proiectul din banii proprii – de multe ori acești bani fiind împrumutați de la bănci – astfel încât termenele de plată, dacă nu sunt respectate, bagă firmele în faliment. Acest lucru s-a și întâmplat, pentru că firmele au executat lucrările și au cerut decontarea lor de la beneficiari, beneficiarii au depus documentația la AFM, iar Administrația nu a mai făcut plățile. „Se agață de tot felul de chichițe din dosare, de virgule, de lucruri inventate. Fac cereri la ANAP – fostul ANRMAP - pentru detalii din proiectul tehnic. Permanent caută mărunțișuri care nu au legătură cu proiectele, doar ca să nu facă plățile și să întârzie la infinit soluționarea dosarelor. Solicitările de clarificare nu le fac pe toate odată. Le fac periodic, din două-n două săptămâni, doar ca să nu plătească”, mai spune Mihai Botezatu.

 

Ministrul a dispus, funcționarii n-au făcut nimic

Păgubiții s-au adunat ieri pentru a patra oară în fața Guvernului, să protesteze, însă nici măcar nu au mai fost chemați la negocieri. AFM susține că silvicultorii sunt vinovați, pentru că nu au depus toate documentele cerute. Oricum, păgubiții au fost degeaba la negocieri la protestele anterioare, pentru că nu s-a rezolvat absolut nimic din ceea ce au cerut. „Nu am găsit înțelegere la Guvern. La un moment dat am ajuns și la doamna ministru, Cristiana Pașca Palmer, care a justificat că AFM e o intituție aflată sub coordonarea ministerului și nu poate rezolva domnia ei toate problemele din minister. La acea întâlnire, pe 4 octombrie, le-a solicitat celor de la AFM să rezolve problema, ceea ce nu s-a întâmplat”, mai spune secretarul asociației.

 

La nivel național au funcționat - până când au fost falimentate de AFM - peste 50 de firme care făceau împăduriri pe suprafețele de teren degradate. În cadrul Asociației Profesionale a Prestatorilor de Servicii în Silvicultură din România sunt 30 de astfel de firme. Multe au dat faliment anul acesta, iar majoritatea sunt în insolvență acum. „Nu se pot opri lucrările, pentru că s-ar distruge perimetrul deja lucrat. Firmele au fost închise de Fisc, dacă nu au recuperat banii în doi ani. Firmele care sunt încă în picioare se vor închide în curând”, explică secretarul asociației.

Firmele care încă mai există au pierdut mai mult decât ar fi avut profit. Chiar dacă ar veni acești bani, dacă ar câștiga procesele, au pierdut mult mai mult, din dobânzi bancare, penalizări, penalizări la penalizări, utilaje confiscate de bănci.

La protestul de ieri au participat circa 150 de oameni, patroni de firme și angajați care nu și-au mai putut primi salariile. Sunt deja foatre multe procese împotriva statului român, iar la finalul acestora, banii vor fi plătiți păgubiților tot de statul român, adică de contribuabili.

 

 

Contractele pentru programul de împădurire finanțează primării sau proprietari care au terenuri degradate. Suma care ar trebui să fie decontată de AFM variază în funcție de o expertiză acceptată inițial, conform documentației depuse de beneficiar. Aceste contracte se încheiau cu Romsilva inițial, iar din 2011 se încheie între beneficiar și AFM, administrație aflată în subordinea Ministerului Mediului.

 

Sunt terenuri degradate. Obiectivul acestor împăduriri era de a aduce acele terenuri în circuitul normal. Nu mai au utilajele, care sunt scoase la licitație de bănci și de Fisc, oamenii nu mai vin să muncească, pentru că nu sunt plătiți, se peirde banul public, oameni în șomaj, procese. 7.000 de hectare sunt în pericol, doar din datele pe care le avem la nivelul asociației. Sunt hectare în lucru, care vor fi distruse, pentru că nu se fac plățile și lucrările nu se vor putea finaliza. Mihai Botezatu, secretarul Asociației Profesionale a Prestatorilor de Servicii în Silvicultură din România

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri