Sub pretextul nedesființării SIIJ de către PNL, USR, aripa controlată de Dan Barna, blochează proiectul „Anghel Saligny” și rectificarea bugetară propusă de Florin Cîțu. Astfel, primarii mai au de așteptat cele 50 de miliarde de lei promiși, acest detaliu fiind unul care a cântărit destul în opțiunea liberalilor din teritoriu pentru susținerea actualului premier la congresul PNL din 25 septembrie. Desființarea SIIJ, în forma dorită de USR, este blocată la Senat nu din pricina PNL, ci din cauza UDMR, astfel încât această condiționare este mai mult decât suspectă. Pe de altă parte, Florin Cîțu trebuie să răsplătească și propria echipă care îl susține în lupta sa pentru președinția PNL. Iar din acest punct de vedere, interesele echipei Cîțu se calcă pe picioare cu interesele lui Dan Barna, aflat, la rândul său, în competiție electorală internă pentru șefia USR-PLUS. Atacurile în cascadă pe care miniștrii USR le fac la adresa liberalilor converg spre acest scenariu al unor negocieri dure, cu presiuni serioase exercitate asupra premierului, cu mai puțin de o lună înaintea alegerilor interne.
USR presează aripa liberală formată în jurul premierului Florin Cîțu, până la nivelul șantajului politic, apăsând pedala de accelerație pe ultima sută de metri a alegerilor interne din PNL. Oficial, cei de la Uniunea Salvați România susțin că nu sunt de acord cu implementarea unor teme propuse de liberali și care nu respectă înțelegerile de la momentul formării coaliției, ba chiar că unele dintre aceste teme sunt preluate de la adversarii de la PSD.
Acest joc se înscrie într-un război surd pe care și USR îl poartă în interior, deoarece, după ce se încheie alegerile interne din PNL, urmează alegerea noului președinte al formațiunii USR-PLUS, în luna octombrie. Actualul lider, Dan Barna, își joacă, practic, ultima carte la conducerea formațiunii, în condițiile în care, la congres, va avea de înfruntat doi contracandidați.
„Jurnalul” a prezentat, săptămâna aceasta, un troc asupra căruia Dan Barna și Florin Cîțu ar fi căzut la înțelegere, pentru un profit politic de ambele părți. Victoria lui Cîțu la congresul din 25 septembrie este aproape certă, având în vedere numărul covârșitor al filialelor PNL care și-au declarat susținerea pentru el. Însă după preconizata victorie, Florin Cîțu s-ar putea confrunta cu o posibilă ruptură în interiorul partidului, inclusiv cu situația în care parlamentarii fideli lui Ludovic Orban ar putea să nu mai susțină Guvernul. Pe de altă parte, Dan Barna nu stă nici el foarte confortabil în bătălia internă, el fiind contestat, în mod direct sau indirect, de mai mult timp ca lider al USR. În aceste condiții, vicepremierul are nevoie de un imbold care să-l facă relevant în ochii propriilor membri de partid, pentru a obține un nou mandat de președinte.
SIIJ contra „Anghel Saligny”
Miercuri seara, la ședința coaliției, între USR și PNL a început un „dans” politic străveziu, Ministerul Justiției nu a emis avizul necesar adoptării proiectului „Anghel Saligny”, ceea ce, în concret, a blocat și adoptarea rectificării bugetare mult așteptate. 50 de miliarde de lei au fost promiși de Florin Cîțu primarilor, însă Dan Barna, Stelian Ion și Cătălin Drulă cataloghează acest proiect ca fiind copie fidelă a PNDL-urilor, de pe vremea PSD. Culmea, Dan Barna a condiționat premierului adoptarea acestui proiect numai dacă legea privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție va trece de Senat în forma propusă de Ministerul Justiției, adică fără garanții că nu vor mai exista abuzuri ale procurorilor la adresa judecătorilor, cu preluarea dosarelor la DNA și la DIICOT și cu expedierea procurorilor anchetatori ai Secției înapoi la unitățile de unde au venit. Fără ca CSM să aibă un rol activ în legătură cu această situație.
Numai că nu PNL este piedica USR în legătură cu acest subiect, ci colegii de la UDMR, al căror amendament, depus încă din primăvară, a blocat legea în Comisia Juridică a Senatului. Iar maghiarii nu au de gând să renunțe la el. Proiectul „Anghel Saligny” și rectificarea bugetară sunt promisiunile de campanie electorală ale lui Florin Cîțu. Deja primarii aparținând organizațiilor teritoriale ce și-au oferit sprijinul la congres pentru premier încep să fie nemulțumiți. O condiție a susținerii USR pentru acest proiect în schimbul desființării SIIJ ascunde, așadar, un alt obiectiv al progresiștilor.
Care ar fi, de fapt, miza reală
Și așa ne întoarcem la înțelegerea dintre Cîțu și Barna, înțelegere care ar prevede „mazilirea” lui Ludovic Orban de la conducerea Camerei Deputaților și preluarea acestei funcții de către Dan Barna. Cu a treia poziție în stat, Barna ar avea un avantaj teribil la congresul USR-PLUS. Iar această mutare ar conduce automat și la „mazilirea” Ancăi Dragu, de la conducerea Senatului, Camera superioară urmând a reveni PNL.
Râca dintre Barna și Cîțu de săptămâna aceasta ar avea drept cauză faptul că susținătorii premierului din PNL ar vrea să păstreze șefia Camerei Deputaților pentru Raluca Turcan, dar ar intenționa să preia și șefia Senatului, pentru Alina Gorghiu. Negocierile purtate în aceste zile se dovedesc extrem de dure și lasă senzația că PNL nu cedează.
Liderul deputaților USR, Ionuț Moșteanu, a precizat, în cadrul unui interviu, că „singura urgență pentru proiectul «Anghel Saligny» este congresul PNL”. „Știu că s-a promis acest program și înțeleg că trebuie demarat pe repede înainte. Or, nu este o urgență în niciun caz acest program. (…) Am văzut două programe de investiții, PNDL 1 și PNLD 2, care nu au produs efecte reale în viața oamenilor, au fost foarte mulți bani aruncați pe fereastră, bani care au ajuns în buzunarele baronilor sau ale firmelor de casă ale partidelor (...). Nu este ca și cum dacă ne zic partenerii <
Liderul USR își joacă soarta politică. A debutat campania electorală din tabăra progresiștilor
Problemele lui Dan Barna, în aceast ăperioadă electorală internă, sunt destul de mari și, deși aceste aspecte nu sunt la fel de vizibile ca în cazul lui Ludovic Orban, pentru PNL, ele sunt destu de asemănătoare.
Liderul USR a fost contestat, în mai multe rânduri, din interiorul partidului, chiar și înainte de fuiziunea cu formațiunea PLUS, condusă de Dacian Cioloș. În plină campanie electorală prezidențială, din primul tur al anului 2019, credibilitatea sa a început să se știrbească, după dezvăluirile din presă legate de dosarul privind fraudele cu fonduri europene în care ar fi implicată firma pe care a deținut-o și proeictele pe fonduri europene în care a fost implicată însăși sora lui Barna. Apoi, rezultatul dezastruos perceput de membrii, obținut de Dan Barna la alegerile prezidențiale, a generat o stare de nemulțumire profundă. Lui Barna i s-a cerut chiar demisia din funcșia de președinte al partidului.
Ulterior, procesul de fuziune dintre USR și PLUS a fost unul anevoios, pentru că ambele tabere politice se aflau în fața unor alegeri locale și parlamentare importate, unde candidații impuși pe liste au generat convulsii interne. La Parlament, spre exemplu, au dispărut de pe listele de candidați câțiva membri USR cu notorietate, pentru a putea face loc reprezentanților PLUS. Iar, la negocierile pentru formarea Coaliției PNL – USR-PLUS – UDMR, pe lângă disputele dintre partide, pe împărțirea funcțiilor, același lucru s-a întâmplat și în interiorul USR-PLUS. Faptul că cea de-a doua funcție în stat, ce de președinte al Senatului, a fost cedată PLUS, pentru o poziție semi-decizională de vicepremier pentru Dan Barna, este unul dintre reproșurile care i se pot aduce acestuia la congresul din octombrie. Cu atât mai mult cu cât se preconiza că USR va prelua șefia Camerei Deputaților, tot pentru Dan Barna.
“Bubele” lui Barna, care pot fi filosite la congres împotriva lui
Apoi, la formarea Guvernului, deși, per-total, PNL a pierdut ministere importante, care au trecut în portofoliul USR-PLUS, luând situația la detaliu, cei de la PLUS nu au obținut mare lucru. Ministerul Justiției a ajuns la USR, la fel ca și Ministerul Fondurilir Europene sau Ministerul Transporturilor și Ministerul Economiei. Aripa “Cioloș“ a obținut Ministerul Sănătății.
În luna aprilie, odată cu remanierea lui Vlad Voiculescu de la conducerea Ministerului Sănătății, USR, aripa Cioloș a îmbrățișat tema ieșiri USR-PLUS de la guvernare. Inițial, Dan Barna a adoptat aceeași atitudine, anunțând retragerea sprijinului politic pentru premierul Florn Cîțu, după care lucrurile s-au stins, odată cu numirea actualului ministru Ioana Mihăilă.
De altfel, nu este pentru prima dată când Dan Barna joacă propriile cărți în acest meci politic. În noiembroie 2019, într-o ședință a Consiliului Politic, mai mulți lideri din USR i-au cerut lui Dan Barna să își asume eșecul de la alegerile prezidențiale, atât el cât și echipa de campanie, și să demisioneze din funcție. Președintele USR a refuzat să plece.
Un an mai târziu, în decembrie 2020, membrii și simpatizanții USR i-au cer demisia lui Dan Barna de la conducerea formațiunii, după ce USR-PLUS a obșinut în alegerile parlamentare sub 16 la sută din voturi, în condițiile în care, la europarlamentarele din 2019, formațiunea ajunsese la 22 de procente.
Apoi, în această primăvară, când DLAF a transis DNA dosarul privind afacerile cu fonsuri europene verifuicate, având ca subiect firma la care Dan Barna a fost asociat, liderul USR a răspuns, cu jumătate de gură, că va demisiona din funcțiile pe care le deșine “dacă va începe urmărirea penală împotriva mea”.
În urmă cu două zile, invitat la un post de televiziune, Dan Barna a precizat că nu-și va da demisia din funcția de vicepremier nici dacă va pierde președinția partidului “Nu văd o legătură între cele două. Va fi o decizie a partidului în orice moment şi am spus: eu nu am dramatisme în politică. Adică nu sunt: dom-le, dacă pierd plec acasă, încep să plâng, îmi iau cutia, iau fotografia, guma de şters şi plec aşa, cu o privire de jelanie înspre partid sau înspre Guvern. Nu despre asta este vorba. Dacă vom decide să schimbăm ceva, nu am nicio problemă. Mi se pare însă că proiectul acesta în stabilitatea aceasta a structurii guvernamentale e foarte important, exact pentru şansa de a face reforme. Pentru că dacă după congrese intrăm din nou într-o dezbatere despre hai să facem din nou cărţile, hai să împărţim ministere, hai să vedem pe cine pe unde punem, mai ardem încă trei-patru luni din care România din nou nu va înţelege nimic", a declarat Barna.
Claudoiu Năsui toarnă gaz peste foc
Atacurile dinspre gruparea Barna către premierul Florin Cîțu vin în cascadă. După șantajul privind proiectul “Anghel Saligny”, un alt ministru USR, Claudiu Năsui, le pregătește liberalilor o lovitură de imagine. Acesta a declarat că PNL nu susține o soluție liberală cum este cea legată de ”Zero Taxe pe Salariul Minim”.
“România nu e săracă. România e sărăcită. Nu suntem liberali atunci când lăsăm statul să ia jumătate din munca noastră. Adică atunci când lăsăm statul să chinuie românii prin cele mai mari taxe pe salariile mici din Europa. Nu trebuie să ne mire că pleacă forța noastră de muncă tânără către alte țări care o taxează mai puțin. Ei nu pleacă pentru că nu-și iubesc țara, ci din cauza unui sistem care îi gonește.Liberalismul înseamnă să nu mai sărăcim România prin politici publice și prin taxe pe muncă. Liberalismul înseamnă să lăsăm mai mulți bani românilor”, susține Claudiu Năsui.