Așa cum era de așteptat, cei care au licitat pentru plaje nu au avut timp să obțină toate documentele necesare pentru a reconstrui și a pune în funcțiune barurile de pe plajă. Ar fi deschis la 1 septembrie, din cauza birocrației, așa că au preferat să plătească amenzi, ca să poată funcționa în timpul sezonului estival. Soluția românească s-a aplicat în multe cazuri, până când s-a constatat, așa cum era de așteptat, că 80% din operatorii de „beach-baruri” nu aveau autorizații de funcționare, la sfârșitul lunii iunie, în Constanța și Mamaia.
Cei mai mulți dintre ei nici măcar nu au cerut autorizații de construire și de funcționare a beach-barurilor și a punctelor sanitare de pe plajă, știind cât timp le-ar lua pentru a le obține. Unii dintre ei spun că nici nu ar mai fi avut cu cine să le construiască, pentru că echipele de muncitori nu puteau aștepta, iar ei ar fi pierdut foarte mulți bani. Ar fi pierdut și posibilitatea de a mai avea de unde să angajeze personal, pentru că oamenii nu pot să aștepte o lună sau două pentru a fi angajați.
Mulți spun, „off the record”, că amenzile sunt mai convenabile decât lipsa activității, iar ei și-au asumat să plătească amenzi, în loc să aștepte toate autorizațiile. Mulți au fost nemulțumiți de condițiile pe care le-au impus Apele Române, pentru că în loc de 20 de metri pătrați, cât ar fi nevoie pentru un „beach-bar”, ar fi fost obligați să ceară autorizație pentru 50 mp, triplându-li-se costurile.
Metoda „Punem batista pe țambal”
ABADL ar pierde procesele cu administratorii celor peste 200 de parcele de plajă scoase la licitație prea târziu, din mai multe motive. Deși li s-a promis că li se va facilita obținerea la timp a autorizațiilor, câștigătorii licitațiilor așteptau, la mijlocul lunii mai, adică la două săptămâni după debutul oficial al sezonului estival, să le fie predate parcelele și să obțină toate avizele necesare pentru a amenaja porțiunile de plajă. Acest lucru nu s-a întâmplat nici la o lună de la prima licitație. „Cei de la Apele Române nu au venit să curețe, iar administratorii au fost obligați să semneze documentele de predare-primire, cu promisiunea de la Apele Române că vor veni a doua zi, dar au trecut două săptămâni și nu a mai venit nimeni. Mai grav e că nu au vrut să dea amplasamentul pentru beach-baruri. Cei care vor să amplaseze baruri modulare cer până în 20 de metri pătrați, dar cei care vor să construiască restaurante au cerut 50 de metri pătrați și Apele Române ne-au obligat pe toți să cerem aviz pentru cel puțin 50 de metri pătrați, doar ca să scoată mai mulți bani. Dacă eu am nevoie de 20 de metri pătrați, de ce mă obligă să cer aproape de trei ori mai mult, ca să plătesc triplu? Apele Române au refuzat să le dea amplasamentul celor care vor să facă baruri mici, deși asta e definiția beach-barului, care nu e terasă și nici restaurant. Din acest motiv nu au mai cerut autorizații cei care le-au construit ilegal”, a explicat, pentru Jurnalul, un administrator de plajă.
Aceasta ar fi și explicația pentru care ABADL nici nu anulează contractele de închiriere, așteptând toamna, la fel ca administratorii de plaje cu baruri ilegale. Pentru cei din urmă, costurile cu amenzile sunt mai mici decât cele cu autorizarea, iar mulți spun că orice ar face, oricum au un fond anual de rezervă pentru amenzile care sunt inevitabile, deși afacerile merg tocmai pentru că banii vin de la turiștii mulțumiți de servicii.
Unde-i lege-i și tocmeală
Administrația Națională Apele Române i-a dat în judecată pe operatorii de plajă care au câștigat licitația și au refuzat, apoi, să semneze contractele de închiriere, iar concurența cere anularea contractelor, pe motiv că ar fi nule de drept, dacă administratorii nu au respectat legea.
În caietul de sarcini pentru licitații este prevăzut faptul că desfășurarea activității pe suprafața câștigată la licitație se face după obținerea autorizației de construire și a autorizației de funcționare și este specificat faptul că fără obținerea autorizațiilor, contractul de închiriere încetează de drept.
Totuși, ABADL nu a anulat contractele, mai ales pentru că după scandalul inițial riscă să fie dată în judecată de cei care devin astfel victime, tocmai pentru că licitațiile au fost făcute foarte târziu, iar Administrația a-ncasat banii pentru acele sectoare de plajă.
Pe această portiță legală s-au bazat și cei care au baruri construite ilegal, pentru că ABADL nu poate anula contractele abuziv, statul nu-și permite un astfel de scandal în plin sezon și nici să piardă banii, la care s-ar adăuga și cheltuielile de judecată, iar procedurile de reziliere ar dura prea mult pentru a mai conta. Cei care funcționează ilegal au ca scuză întârzierile și birocrația statului, dar știu și că o pot face, în stil românesc, asumându-și amenzile aferente, până se termină sezonul estival.
Plajele ar redeveni șantiere
Mai vehemenți în a cere anularea contractelor de închiriere a plajelor sunt acum „vecinii” celor care au construit ilegal „beach-baruri”. Unii au și trimis solicitări către instituțiile statului, pentru a cere constatarea faptului că acele contracte devin nule de drept, prin nerespectarea legislației în vigoare. Dacă s-ar ajunge la anularea contractelor, plajele din Mamaia și Constanța ar redeveni șantiere, în plin vârf de sezon. Turiștii oricum sunt alungați, prin lipsa barurilor și a grupurilor sanitare de pe plaje, iar demolarea celor ilegale, în luna iulie, ar duce la o situație și mai gravă, care le-ar genera pierderi tuturor operatorilor economici, inclusiv celor care funcționează legal.