Clarificarea rolului Inteligenței Artificiale în actul medical, reglementarea telemedicinei, interzicerea răspândirii informațiilor pseudoștiințifice și a consultațiilor în spații neautorizate și promovarea medicinei bazate pe dovezi - se regăsesc, de asemenea, printre noutățile pe care medicii care oferă servicii medicale pe teritoriul țării noastre trebuie să le respecte de anul viitor.
Noul Cod de Deontologie Medicală redefinește regulile profesiei și relația dintre medic și pacient, având în vedere realitățile medicale în era digitală.
Una dintre noutăți este că medicul poate invoca clauza de conștiință pentru a refuza acte contrare convingerilor sale, cum ar fi, spre exemplu, avortul sau transfuzia de sânge.
Conform noului Cod, clauza de conștiință este definită ca „dreptul medicului de a refuza un act profesional contrar convingerilor sale morale, religioase sau etice, fără a pune în pericol viața ori sănătatea pacientului, fără a încălca prevederile legale aplicabile și drepturile pacientului, cu condiția asigurării continuității îngrijirilor medicale”.
Clauza de conștiință va fi depusă anual la filialele CMR de toți doctorii care nu vor să facă o anumită procedură medicală, odată cu reînnoirea avizului de practicare a profesiei.
Un exemplu dat de reprezentanții CMR care au lucrat la întocmirea noilor reguli este cel al medicilor care nu doresc să facă întreruperi de sarcină la cerere.
„Codul deontologic prevede obligativitatea medicului care se află într-o asemenea situație de a aduce la cunoștința Colegiului Medicilor de care aparține, faptul că el este sub imperiul acestei clauze de conștiință. Ce înseamnă? Că în fiecare an, în momentul în care se solicită la Colegiul reînnoirea avizului de practicarea profesiei, deci a autorizației de liberă practică, medicul respectiv va depune la colegiul și această clauză de conștiință prin care el își exprimă faptul că nu efectuează asemenea proceduri, astfel încât, în situația în care este solicitat și refuză actul respectiv pe baza clauzei de conștiință și există, să zicem, o reclamație în acest sens, atunci Colegiul are deja în arhivă faptul că a fost înregistrată clauza de conștiință. Deci, din punct de vedere tehnic, este foarte simplu de a face acest lucru. An de an ne prezentăm la Colegiu pentru autorizația de liberă practică sau trimitem documentele prin e-mail și depunem și această clauză de conștiință”, a explicat, dr. Bogdan Mălinescu, membru al Grupului de lucru pentru elaborarea Codului de Deontologie Medicală al CMR, într-o conferință organizată, luna trecută, de Colegiul Medicilor.
Doctorii care au Clauza de conștiință depusă la CMR pot îndruma pacienții către colegii lor care fac procedurile pe care ei le refuză.
Potrivit dr. Mălinescu, în situații de urgență - cum ar fi, spre exemplu, o sarcină care pune viața femeii în pericol - „această clauză de conștiință nu mai funcționează”.
În ce situații poate refuza îngrijirea unui pacient
Pe lângă această clauză de conștiință, documentul stabilește și alte câteva situații în care medicul poate refuza îngrijirea unui pacient.
Mai exact, refuzul poate fi justificat doar în cazul în care doctorului îi sunt solicitate acte medicale nelegale, dacă este agresat fizic sau verbal de pacient sau de rudele acestuia sau atunci când îi sunt afectate independența profesională sau imaginea.
Potrivit reprezentanții CMR, în urgențe vitale, medicul nu poate refuza sub nicio formă îngrijirea unui pacient.
„Cu excepția situațiilor de urgențe medico-chirurgicale amenințătoare de viață, medicul poate refuza relația cu un pacient sau acordarea îngrijirilor medicale în următoarele situații:
a) dacă aceasta este de natură să îi afecteze independența profesională, imaginea sau nu este conformă cu exercitarea profesiei;
b) dacă un pacient sau aparținătorii acestuia sunt agresivi verbal și/sau fizic;
c) dacă pacientul manifestă o atitudine ostilă și/sau ireverențioasă față de medic;
d) dacă i se solicită efectuarea unui act medical neconform cu valorile sale morale, pe baza clauzei de conștiință declarate anual în scris la colegiul teritorial, recomandând pacientului adresarea către un alt medic;
e) dacă pacientul sau reprezentantul său legal solicită efectuarea de acte medicale ilicite sau contrare principiilor etice”, se arată în Cod, care prevede, totodată, că refuzul trebuie explicat, exprimat respectuos și, pe cât posibil, însoțit de sprijin pentru găsirea unei alternative medicale.
Această nouă prevedere din Codul Deontologic a stârnit discuții în mediul online, în sensul că ar putea să apară interpretări ale agresivității pacientului din partea cadrelor medicale și, astfel, poate fi deschisă o ușă spre abuzuri și refuz nejustificat.
Președintele CMR, Cătălina Poiană, a precizat că acesta este unul dintre articolele „care sunt preluate cu punct și virgulă din Legea 95 (Legea Sănătății - n.r.)” și că sunt mai multe articole în noul Cod Deontologic care prevăd faptul că nu se pune problema refuzului unui pacient în condițiile unei urgențe medicale.
„Articolul 665 (din L. 95/2006) spune că medicul poate refuza asigurarea asistenței medicale în situațiile menționate la articolul 664 alineatul 1 litera c, care prevede următoarea situație: când pacientul manifestă o atitudine ostilă și sau ireverențioasă față de medic. De la bun început vreau să precizez faptul că sunt nenumărate articole în Codul Etic și Deontologic care precizează faptul că nu se pune problema refuzului unui pacient în condițiile unei urgențe medicale. Deci, ori de câte ori este vorba despre o urgență medico-chirurgicală, ori de câte ori viața pacientului este în pericol, medicul este obligat să acorde asistență medicală. Este, poate, singura situație în care inclusiv Codul și inclusiv prevederile legale admit depășirea competențelor.
Practic, medicul trebuie să exercite activitatea de asistență medicală în limitele competențelor pe care le are. Însă în situația în care este o urgență medicală, este o situație amenințătoare de viață, medicul poate să își depășească aceste competențe. Deci nu se pune problema ca acest Cod să aducă vreo reglementare care să știrbească în vreun fel drepturile pacientului”, a explicat prof. dr. Cătălina Poiană, în conferința organizată de CMR în 19 noiembrie, cu scopul de a clarifica anumite situații din noul Cod Deontologic.
Reguli clare privind comunicarea și publicitatea medicală
Medicul poate informa publicul doar pe baza datelor științifice, fiind interzise: răspândirea publică a informațiilor false sau pseudoștiințifice, reclamele agresive, aparițiile promoționale și asocierea imaginii cu produse sau servicii comerciale sau denigrarea colegilor.
Informațiile transmise în spațiul public trebuie să fie corecte, verificabile și neutre, eliminând promisiunile, comparațiile sau orice formă de publicitate care ar putea afecta demnitatea profesiei.
„Medicilor le este interzis:
a) să se implice în mod direct sau indirect, în scopuri comerciale, în distribuția de: medicamente, remedii, suplimente alimentare, dispozitive medicale, produse cosmetice, aparatură medicală, alte produse legate de sănătate;
b) să comercializeze medicamente sau alte produse de uz medical sau nemedical;
c) să facă declarații publice, în orice formă/mediu de comunicare, care pot avea un impact negativ asupra sănătății pacienților sau care pot induce teamă, confuzie ori comportamente contrare recomandărilor medicale validate științific;
d) să emită opinii publice referitoare la aspecte medicale care exced competenței și specialității lor profesionale, prezentându-le ca fiind avizate sau autorizate;
e) să recurgă la prestigiul conferit de profesia medicală pentru a susține informații nevalidate științific sau incompatibile cu normele de bună practică medicală”, stipulează documentul.
Conform CMR, „constituie fapte nedeontologice folosirea autorității profesionale a medicului pentru a acredita informații neverificate, pseudoștiințifice ori contrare cunoștințelor medicale actuale, nefundamentate pe dovezi științifice sau pe adevăr științific verificabil, cu potențial de a afecta sănătatea publică”.
AI, folosită doar ca instrument auxiliar
De asemenea, Codul abordează noile tehnologii, stabilind limitele și rolul inteligenței artificiale (AI) în actul medical, dar și limitele telemedicinei.
Conform documentului, AI poate fi utilizată doar ca instrument auxiliar, fără a substitui raționamentul doctorului. Mai exact, medicii pot consulta inteligența artificială, însă ei rămân, în continuare, responsabili pentru deciziile finale de diagnostic și tratament.
„Medicul poate utiliza inteligența artificială, cu respectarea prevederilor legale. Utilizarea inteligenței artificiale în deciziile medicale nu poate substitui raționamentul clinic al medicului și nu poate declina sau exonera responsabilitatea medicului”, conform Codului Deontologic.
În ceea ce privește practicarea telemedicinei, documentul stipulează că, atunci când medicul consideră că actul medical la distanță nu este în beneficiul pacientului „are datoria de a recomanda acestuia deplasarea la o unitate medicală sau contactarea serviciului de urgență, după caz”. De asemenea, medicul are obligația de a respecta aceleași standarde profesionale aplicabile și de confidențialitate ca în cazul consultației acordate într-o unitate medicală, dar și să informeze pacientul despre beneficiile și limitele primirii de îngrijiri medicale la distanță.
Consultațiile, interzise în spațiile neavizate
Este interzisă acordarea consultațiilor și eliberarea de rețete în spații neavizate - precum birouri, magazine sau farmacii, cu excepția caravanelor medicale autorizate sau a situațiilor de urgență.
„Medicilor le este interzis să acorde consultații, să elibereze rețete sau să furnizeze consiliere medicală în spații neavizate ori în orice alt loc în care se oferă spre vânzare medicamente, produse sau dispozitive medicale pe care aceștia le recomandă, le prescriu sau le utilizează în exercitarea profesiei.
Excepție fac activitățile medicale reglementate prin lege, caravanele medicale sau activitățile medicale organizate, avizate de direcțiile de sănătate publică, precum și acordarea primului ajutor”, se arată în document.
Independența profesională, consolidată
Noul Cod reamintește și consolidează independența profesională a medicului, care „are dreptul și obligația” să refuze presiuni administrative sau economice care îi pot afecta deciziile medicale.
„Medicul își apără independența profesională și respinge orice ingerință în decizia profesională din rațiuni de rentabilitate economică sau de ordin administrativ.
Medicul va depune diligențe pentru a optimiza din punct de vedere medical modul de alocare a resurselor disponibile pentru pacienții săi, pe criterii juste, echitabile și prudente.
Medicul are dreptul și obligația de a refuza orice dispoziție administrativă care contravine standardelor medicale, bunelor practici sau siguranței pacientului, fără a putea fi sancționat pentru acest refuz justificat”, se arată în document.
Codul subliniază, de asemenea, că medicina nu mai poate fi tratată ca o afacere. Profesia medicală este definită prin caracter științific, umanitar și etic, nu comercial. Este interzisă transformarea actului medical într-o activitate care urmărește doar obținerea unui câștig financiar ca scop principal.
Codul de Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor din România a fost publicat în Monitorul Oficial pe 10 decembrie și va fi aplicabil de la 1 ianuarie 2026, iar prevederile sunt obligatorii pentru toți medicii care sunt membri ai CMR, precum și pentru medicii care au dreptul de a presta, temporar sau ocazional, servicii medicale pe teritoriul țării noastre.