Jurnalul.ro Ştiri Social Secretul vieții lungi și sănătoase din satele românești: " „N-am pus la inimă tot ce am întâlnit"

Secretul vieții lungi și sănătoase din satele românești: " „N-am pus la inimă tot ce am întâlnit"

Un proiect este derulat în premieră în țara noastră. Est vorba despre harta longevității, studiu derulat de Senatul științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, care cartografiază și analizează zonele din țară unde oamenii trăiesc o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Proiectul a început prin studierea localităților în care sunt procente mai mari de oameni care au trecut de vârsta de 85 de ani. Un exemplu în acest sens este povestea comunei Glăvile din județul Vâlcea.

Peste 60% din locuitorii de aici au trecut de 70 de ani. Unii dintre ei au ajuns aproape de 100 deani de viață. Și asta în contextul în care România are a treia cea mai mică speranță de viață din UE, de 76,6 ani. 

 „N-am pus la inimă tot ce am întâlnit. Le-am lăsat, am plâns poate o oră, și la urmă le-am uitat. Viața e cu dusături şi întorsături", spune o localnică. 

 „Noi nu ne certam, să știi. Eram 10 copii, dar noi nu ne-am certat. Fiecare se ducea la treaba lui, unde îl trimitea. Se scula de dimineață, ne făcea mămăliga, lapte, brânză, ouă. Mâncam și plecam fiecare la treabă", mai spune Aurelia, una dintre senioarele din Glăvile. 

Citiți și Ceaiurile cu efecte uimitoare asupra sănătății creierului

Nu există ceasuri în case.  Orele și minutele se calculează în funcție de răsăritul și apusul soarelui. Munca depinde de ceasul biologic al țăranului, dar și de învoirea calendarului bisericesc, deoarece este păcat să muncești în zi de sărbătoare.

Treaba despre care vorbea Aurelia, una dintre senioarele din Glăvile, care acum are 89 de ani, era una foarte grea. Presupunea muncă fizică intensă în fiecare zi, de dimineață până seara, și toți începeau de mici să facă asta pe câmp, cu plugul și sapa.

 „A luat-o singură. Pământul acum e bun, dar înainte arai cu plugul şi dădeai brazdele de pe o parte pe alta. Mergeai numai în săpat", mai spune Aurelia. 

„Pe primul loc, ședința pe locul doi, respectul pe locul trei, munca, cinstea și din nou muncă. Fără muncă nu putem trăi, nimic pe lumea asta", mai spune un localnic.  

„La câmp eram și cu porci, cu oi, și cu vaci. Dacă aveau curte bunicii și cu capre. Te duceai şi le pășteai că era pământul oamenilor", mai spune el. 

Credința a fost cea care i-a unit pe oameni în toate aspectele vieții. Socializau diferit față de acum, iar tot satul se întâlnea duminica la biseric[.. Se ajutau reciproc, povesteau unii cu alții și se distrau împreună.

 „Se făceau hore sau nunți, baluri, şi cântam şi jucam până la 12 noaptea. Da, a fost o viaţă fericită atunci", povestește acesa.

Citiți și Minivacanță în siguranață: rute alternative către Litoral și Valea Prahovei. Șoferii sunt îndemnați să ajungă la Constanța cu bacul 

Chiar dacă oamenii par fericiți acum, viața lor nu a fost deloc ușoară.

 „Sufletul oamenilor este că ei au o muncă, au dus o muncă din greu, se hrănesc din curți. Adică tot ce își produc își produc cu mâna lor. Mâncarea asta e să sănătoasă la țară, nu cumpără nimic din comerț și au ajuns la vârste de 90 de ani. Chiar avem persoan[ care 99 de ani a împlinit acum, de curând", spune un reprezentant al primăriei. 

Proiectul de cercetare harta longevității în România, desfășurat la nivel național de senatul științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României analizează factorii care influențează longevitatea seniorilor din localitatea Glăvile, urmând să prezinte concluziile, potrivit Antena3 CNN.

Subiecte în articol: viata lunga sanatate sate românești
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri