Interesant este că șeful pe linie politică, dar și pe linie de Guvern al lui Stelian Ion, la momentul respectiv, Dan Barna, era de o cu totul altă părere decât a Ministerului Justiției. Părere diametral opusă care a fost exprimată public de liderul USR, cu doar câteva săptămâni înainte de emiterea acestui aviz exploziv. La finalul lunii iunie, președintele USR, Dan Barna, opina că „ar trebui să existe măsuri mult mai ferme pentru a încuraja vaccinarea, în sensul de acces limitat la evenimente, nici măcar pe partea cu teste, ci doar persoane vaccinate. Tocmai pentru a încuraja vaccinarea, pentru că, da, vorbim de perspectiva unui val patru, care vedem că în multe ţări din lume este deja activ, vorbim de o tulpină care răspunde la vaccin - şi asta e foarte bine -, dar pentru asta trebuie să fii vaccinat”. În cadrul unei emisiuni televizate, acesta a adăugat că „nu există - şi eu spun din păcate - posibilitatea vaccinării obligatorii, (…) dar măsuri ferme prin care vaccinarea să fie încurajată le susţin, pentru că e soluţia prin care putem cu toţii să ne asigurăm că nu vom ajunge din nou în situaţiile neplăcute pe care le-am trăit anul trecut”.
Aceste afirmații veneau în contradicție cu o decizie a Curții de Apel Cluj, citată chiar în avizul Ministerului Justiției, prin care a anulat un întreg articol din Hotărârea Guvernului 531/2021, care condiționa participarea unui cetățean la anumite aspecte ale vieții social-cultural-economice de patru tipuri de obligații ilegale. Una era vaccinarea, a doua un test RT-PCR, a treia prezentarea un test antigen rapid, iar a patra, dovada trecerii prin boală.
Concret, instanța a catalogat drept discriminări ilegale impunerea acestor patru tipuri de obligații pentru participarea la competițiile sportive organizate pe teritoriul României, precum și la spectacolele de tip drive-in, a concertelor, festivalurilor publice și private ori a altor evenimente culturale din spații deschise, dacă iau parte mai puțin de 1.000 de persoane. O altă prevedere desființată era a obligativității exclusive a vaccinării pentru participarea la astfel de evenimente cu mai mult de 1.000 de persoane. Respectivul act normativ anulat viza permiterea organizării de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive etc.), fără a se limita la acestea, în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli și corturi de evenimente, până la capacitatea maximă a spațiului exterior sau interior, dacă toate persoanele participante sunt vaccinate. De asemenea, se impunea obligația vaccinării, a prezentării testelor negative sau a dovezii trecerii prin boală pentru persoanele care participă la festivitățile organizate în spațiile deschise, prilejuite de terminarea anului școlar, cu participarea cadrelor didactice, a elevilor și a însoțitorilor acestora din urmă.
Citește și Guvernul, avertizat de Ministerul Justiției că restricțiile legate de vaccinare sunt ilegale
Așa cum se arată în aceste documente, dar și cum reiese din sentința instanței, măsura interzicerii accesului în anumite spații, dacă nu prezinți dovada vaccinării, a testării sau a trecerii prin boală, reprezintă un act discriminatoriu, de restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, consacrate de Constituție. Exercițiul restrângerii unor drepturi și libertăți poate fi însă restrâns atunci când există o situație excepțională, doar pe timp limitat și numai prin lege adoptată de Parlament.
Juriștii arată că vaccinarea reprezintă un act medical cu caracter permanent, instituit însă în baza unor măsuri restrictive temporare. Aici apare contradicția. Însă Guvernul României, de la debutul pandemiei, dar, mai concret, după instituirea stării de alertă, în luna mai a anului trecut, a forțat cadrul normativ constituțional, emițând hotărâri de prelungire a acestei situații, lună de lună, în baza unor hotărâri ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență care nu au fost niciodată publicate în Monitorul Oficial. Acest lucru a fost amendat chiar de Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un dosar de anul acesta, când a stabilit că, din punct de vedere legal, prin nepublicarea lor, aceste hotărâri ale CNSU nu au valoare juridică. Cu toate acestea, ele au stat la baza emiterii unor hotărâri de Guvern, prin care, practic, aprobă măsurile propuse de un act care este nul din punct de vedere juridic.
Același lucru s-a întâmplat și cu ultima Hotărâre de Guvern de prelungire a stării de alertă, prin care s-a introdus obligativitatea prezentării certificatului „verde”.
Motivul pentru care Guvernul procedează la o astfel de șmecherie pentru a impune măsuri restrictive este simplu. Hotărârile de Guvern nu pot fi atacate la Curtea Constituțională. Ele pot fi desființate numai în instanțele de contencios administrativ. Având durată de aplicabilitate limitată, HG-urile privind prelungirea stării de alertă funcționează 30 de zile, după care se emite o altă Hotărâre de Guvern, cu aceleași tipuri de restricții sau chiar cu unele noi, care, la rândul lor, pot fi desființate tot în instanță, dar prin alt proces. Și tot așa, la infinit.
Pe când, dacă Executivul ar respecta cadrul constituțional, ar fi nevoit să prezinte Parlamentului un proiect de lege, în cazul în care dorește să completeze măsuri care aduc atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Iar legea, dacă trece de votul Parlamentului, poate fi atacată la Curtea Constituțională. De data aceasta, în cazul în care Curtea constată că aceste prevederi legale sunt neconstituționale, niciodată ele nu mai pot fi introduse în vreun act normativ.
Nici măcar calea emiterii unei Ordonanțe de Urgență în acest domeniu nu este posibilă, deoarece Constituția interzice cu desăvârșire afectarea exercițiului unor drepturi și libertăți prin ordonanță de urgență.