Practic, fiecare persoană va fi evaluată de o echipă mixtă de specialiști și va primi un plan de intervenție personalizat și servicii specializate în funcție de nevoile identificate atât în centrele comunitare integrate, cât și la domiciliul acestora.
Prin acest program, Institutul Național de Sănătate Publică „și-a propus dezvoltarea și implementarea unui model holistic integrat de evaluare a nevoilor și furnizare a serviciilor socio-medico-educaționale la nivelul comunităților rurale marginalizate”.
Un centru, la mai multe comunități defavorizate
Reprezentanții INSP spun că este un proiect important și, totodată, inovativ deoarece, pe de o parte, fiecare dintre aceste centre comunitare integrate va fi arondat mai multor comunități defavorizate apropiate (crescând, astfel, eficiența și eficacitatea investiției și facilitându-se asigurarea cu personal specializat). Pe de altă parte, sunt înființate echipe multidisciplinare mobile, care vor identifica activ persoanele vulnerabile și vor facilita accesul acestora la servicii integrate specializate și personalizate, atât în cadrul centrelor, cât și în cadrul comunităților și la domiciliul oamenilor.
„Avem două Românii: cea din zona urbană și cea din zona rurală”
„Ca furnizare de servicii, noi avem două Românii: cea din zona urbană, unde - bune sau rele - serviciile există, și cea din zona rurală, unde în foarte multe locuri lipsesc. Deci nici măcar proaste nu le avem! Și atunci ideea pornește de la a încerca cu mai puțin personal, deci să nu angajăm pentru fiecare dintre serviciile pe care vrem să le acordăm - servicii educaționale, servicii sociale și servicii medicale - nu știu câți oameni, ci cu echipe mici, în locuri în care să fie accesibilitate din mai multe zone rurale, să acordăm aceste servicii așa, la modul integrat. Sunt foarte puține persoane care au nevoie, în zonele acestea defavorizate, de un singur tip de servicii. De obicei, din cercetările noastre anterioare, știm că au nevoie și de educație remedială, au nevoie și de referire socială și bineînțeles, de servicii medicale cam toată lumea are nevoie.
Și atunci am ales 10 locații - ca arie de acoperire, sunt cam 20 de sate din Bihor, 20 de sate din Timiș - în care să înființăm așa-numitele centre comunitare integrate, deci un loc în care să avem un asistent medical comunitar, o persoană care acordă servicii sociale și un consilier școlar, o persoană care să se ocupe de serviciile educaționale”, a explicat, pentru Jurnalul, managerul de proiect, dr. Anda-Ioana Curta, din cadrul INSP.
Ca servicii medicale, reprezentanții INSP spun că vor fi furnizate inclusiv servicii de telemedicină, deoarece în multe dintre localitățile incluse în proiect nu există medic de familie.
„O să avem unitatea mobilă cu persoane instruite care vor merge acolo. Și acolo faci un EKG, iei un pic de sânge, faci o radiografie și acestea se transmit către o unitate sanitară dintr-un oraș, unde sunt interpretate, și apoi intervin aceste echipe multidisciplinare care vor sfătui persoana respectivă unde poate să apeleze la ajutor.
Telemedicina, extrem de necesară
În județul Timiș, există o diferență mare între urban și rural, spune preotul Cristian Pavel, reprezentantul Fundației Filantropia Timișoara, iar zonele în care va fi implementat acest proiect sunt cele mai dificile: „nu există servicii sociale, nu există servicii medicale sau sunt greu accesibile”.
„Serviciile de telemedicină - noi, ca fundație, le-am încercat în mod modest cu câțiva ani înainte și vreau să vă spun că este un segment atât de necesar, mai ales pentru zona rurală. Și știm că oamenii sunt în situația de a căuta un doctor fie când este prea târziu, fie când au un semn că nu se mai poate”, a mai spus preotul Pavel.
Proiectul INSP este implementat cu sprijinul financiar al Granturilor Norvegiene și se derulează pe parcursul a 27 de luni, în parteneriat cu DGASPC Bihor, DGASPC Timiș, Asociația Filantropia Oradea, Fundația Filantropia Timișoara și Asociația Română pentru Promovarea Sănătății.
Doar 1 din 10 nevoiași a fost vizitat de asistentul social, într-un an
Un studiu de evaluare a nevoilor de servicii pentru populația rezidentă în aceste zone, derulat în prima etapă a proiectului, a evidențiat că o cincime din subiecții intervievați sunt profund nemulțumiți de felul în care trăiesc iar, pentru o treime dintre ei așteptările privind viitorul sunt sumbre.
Pentru numai 50% din respondenți sursa de informație referitoare la propria sănătate este medicul de familie. În ceea ce privește asistentul social local, doar jumătate din persoane incluse în eșantion au confirmat existența acestuia și doar 1 din 10 dintre cei cu nevoi sociale au confirmat vizita acestuia la domiciliu, în decurs de un an.
„Practic, cele două județe au cam aceleași probleme. Din partea autorităților, se acuză: birocratizare excesivă, legislație perimată și necoordonată din toate domeniile, lipsa de bani, depopularea și îmbătrânirea populației și lipsă de servicii esențiale”, arată dr. Curta, precizând că beneficiarii proiectului au cam aceleași așteptări.
În cadrul proiectului, a fost dezvoltată și o platformă integrată de modelare a nevoilor pe termen scurt, mediu și lung și de suport pentru furnizarea serviciilor comunitare integrate.
Copiii separați de părinți, abuzați, neglijați sau exploatați, persoanele cu dizabilități sau boli cronice grave, vârstnicii și victimele violenței domestice sau de gen se numără printre beneficiarii acestor centre integrate
„Cele 10 centre comunitare vor fi deservite de 10 echipe multidisciplinare mobile, formate din cinci oameni. Echipa multidisciplinară va avea neapărat asistent medical comunitar și referent social sau asistent social, consilier educațional. Va fi și kinetoterapeut și, în unele locuri, o să avem medic”.
Dr. Anda-Ioana Curta, INSP
1 din 3 români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, grupurile vulnerabile, inclusiv minoritatea romă, fiind cele mai expuse la acest fenomen.