A fost aleasă o procedură simplificată de oferte, la care s-a prezentat o singură companiei interesată. Este vorba despre o firmă care, la înființare, avea alt nume și se ocupa cu activități imobiliare, preluată, în 2019, de un cetățean din comuna teleormăneană Islaz și cedată, în 2020, unei doamne în vârstă de 75 de ani, din București. Mai mulți ani la rând, cifra de afaceri a acestei firme a fost zero, iar cheltuielile anuale efectuate s-au situate în jurul a câtorva sute de lei. În 2021 însă, cifra de afaceri a acestei firme a crescut la 307.161 de lei. Contractul adjudecat în 19 decembrie de la Administrația Străzilor este de aproape trei ori mai mare decât această valoare a cifrei de afaceri.
Afacerea camerelor „Big-Brother”, instalate în 19 intersecții din Capitală, a început în 28 noiembrie 2022, când Administrația Străzilor București, autoritate aflată în subordinea primarului general Nicușor Dan, publica pe SEAP anunțul prin care solicita furnizarea unui sistem de monitorizare a traficului rutier, tip Automatic Number Plate Recognition, precum și instalarea unui server la dispeceratul existent. Pentru această achiziție, Administrația Străzilor a pus la bătaie un buget de 756.302 lei fără TVA și a organizat nu o licitație deschisă, ci o procedură simplificată de oferte.
La această procedură a fost primită o singură ofertă, depusă de o companie pe nume SC Global Serv Technology SRL, care a solicitat un preț final de 748.880 de lei fără TVA. Iar la data de 19 decembrie 2022, după doar 19 zile de la publicarea anunțului de participare, Administrația Străzilor a și încheiat cu această companie contractul nr. 107/2022, în valoare finală de 891.167,2 lei cu TVA (181.870,9 euro).
De la imobiliare, la telecomunicații
Din datele furnizate de Registrul Comerțului, aflăm că firma care și-a adjudecat contractul a fost înființată în anul 2007, sub denumirea de SC Igna Imob SRL, cu sediul în localitatea ilfoveană Cernica, având ca obiect activități imobiliare pe bază de comision sau de contract. Fondatoarele firmei erau Angelica Ion Tomiță și Valerica Ion. 12 ani mai târziu, cele două asociate decid să îi cesioneze toate părțile sociale ale societății unui anume Nicolae Pîrvan, din comuna Islaz, județul Teleorman. După preluarea firmei, acesta schimbă denumirea societății în SC Global Serv Technology SRL.
În 20 octombrie 2020, noul asociat unic decide majorarea capitalului social, primind-o ca acționar minoritar pe o anume Victoria Dobrescu, născută la data de 1 mai 1948, din București, pe care o și numește în funcția de administrator. După care Pîrvan îi cesionează noii asociate întreaga firmă.
La începutul anului 2021, pe data de 6 ianuarie, Victoria Dobrescu, atunci în vârstă de 73 de ani, mută sediul social al SC Global Serv Technology SRL, din comuna Islaz, județul Teleorman, într-un apartament din Sectorul 1 al Capitalei. Iar obiectul de activitate al companiei, așa cum rezultă din actele de la Registrul Comerțului, devine „telecomunicații și rețelele de cablu”.
Cifra de afaceri zero timp de mai mulți ani
Potrivit bilanțurilor contabile pe care compania care a livrat Administrației Străzilor camerele „Big-Brother” le-a depus la Ministerul Finanțelor, în 2016 și 2017, aceasta a avut cifra de afaceri zero și cheltuieli de 1.475 de lei, respectiv de 3.672 de lei. În 2018, deși cifra de afaceri a fost tot zero, firma a înregistrat venituri de 11.255 de lei, făcând cheltuieli de 665 de lei. Apoi, în 2019, când societatea a ajuns în proprietatea lui Nicolae Pîrvan, cifra de afaceri a ajuns la 3.000 de lei, firma a făcut venituri de 3.840 de lei și a cheltuit 350 de lei.
În 2020, când firma a fost preluată de actualul acționar, Victoria Dobrescu, cifra de afaceri a crescut la 29.030 de lei, însă cheltuielile efectuate au fost de 935 de lei. Iar în 2020, cifra de afaceri a fost de 307.171 de lei, fiind cheltuiți 131.378 de lei. Din documentul public al Ministerului Finanțelor cu privire la bilanțul contabil depus pe anul 2021, rezultă că SC Global Serv Technology SRL avea un singur salariat și se ocupa cu „activități de fotocopiere a documentelor și alte activități specializate de secretariat”.
Compania în cauză nu figurează cu alte contracte încheiate cu statul, iar Victoria Dobrescu mai apare ca asociată, începând cu 6 martie 2019, într-o altă companie, pe nume SC Axa Systems Enterprises SRL, deținută, până atunci, de un anume Valentin Dan Marinaș, din Turnu Măgurele, județul Teleorman. În 15 martie 2019 însă, Victoria Dobrescu preia și această societate, pentru ca, la 27 aprilie 2022, să îi cedeze 20% din acțiuni lui Ionuț Nicu, din comuna Islaz, județul Teleorman, de unde este și Nicolae Pîrvan, cel care i-a cedat Victoriei Dobrescu societatea SC Global Serv Technology SRL.
CASETA
Unde sunt instalate aceste camere și ce sunt ele capabile să filmeze
Revenind la sistemul de monitorizare a traficului achiziționat de Administrația Străzilor de la firma Victoriei Dobrescu, aflăm, din caietul de sarcini, că este vorba despre nu mai puțin de 56 de camera video fixe și un server. Camerele deja au fost montate, fiind de două tipuri. Acestea au posibilitatea de comutare automată între noapte și zi, sunt dotate cu funcție de detecție video-radar, surprind și suprapun ora, adresa, banda de circulație, plăcuța de înmatriculare, culoarea, tipul vehiculului, logo-ul și marca.
Camerele de tip 1 au ca misiune detectarea țintă a vehiculelor cu motor și fără motor, detectarea feței șoferului și a pasagerului din dreapta, recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare pentru vehiculele de dimensiuni mari, mijlocii, mici și motociclete. Ele depistează viteza excesivă, viteza sub limită, legarea centurii de siguranță, folosirea telefonului mobil sau trecerea pe culoarea roșie a semaforului. Aceste camere vor filma inclusiv pietonii, dar și motocicliștii care nu poartă cască de protecție.
Camerele de tip 2 montate au capacitatea de a recunoaște automat marca autobuzelor, a camioanelor, a mașinilor sedan, a dubelor, a SUV-urilor, MPV-urilor sau Pick-up-urilor, inclusiv a culorii și a logo-ului. Aceste camere depistează depășirea vitezei, conducerea lentă, conducerea pe sens opus, schimbarea benzii de mers, supraîncărcarea, oprirea ilegală pe partea carosabilă dar și aglomerarea traficului.
Intersecțiile în care aceste 56 de camere sunt montate sunt: Șoseaua Odăii cu DN1, Șoseaua Odăii cu Șoseaua București-Târgoviște, Calea ferată cu Șoseaua Pipera, Autostrada A3 cu Strada Gherghiței, B-dul Dimitrie Pompeiu cu Șoseaua Andronache, Șoseaua Andronache cu Șoseaua Colentina, Șoseaua Fundeni cu Aleea Lacului, Șoseaua Pantelimon cu Strada Gării Cățelu, B-dul Theodor Pallady cu Drumul între Tarlale, B-dul Unirii cu Strada Nicolae Teclu, Șoseaua Olteniței cu Strada Cheile Turzii, Șoseaua Berceni cu Centura Capitalei, Șoseaua Giurgiului cu Strada Căruței, B-dul Măgurele cu Strada Sântimbru, Șoseaua Alexandriei cu Strada Aliman, Prelungirea Ghencea cu Centura Capitalei, Centura Capitalei cu B-dul Iuliu Maniu și Centura Capitalei cu Șoseaua Chitilei.