Sistemul sanitar se află „într-un moment de cumpănă” în momentul de faţă, iar relaţia medic-pacient are nevoie de o „resetare”, spune șeful CNAS.
„E nevoie de creşterea încrederii, de redobândirea încrederii pacientului în sistemul sanitar şi, în acelaşi timp, este nevoie de recâştigarea prestigiului profesional al medicului”, a spus Horaţiu Moldovan în conferinţa de presă comună cu prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Sănătății Alexandru Rogobete.
Potrivit șefului CNAS, măsurile de eficientizare a cheltuielilor în sănătate, pe care le-au anunțat, sunt, în acelaşi timp, măsuri de creştere a calităţii actului medical.
Platformă online dedicată pacienților
O măsură importantă se referă la traseul pacientului prin sistemul medical. Mai exact, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății vor lansa o platformă informatică, practic un sistem centralizat de programări, astfel încât „un pacient, dacă dorește să facă o anumită investigație, într-un anumit oraș, poate să vizualizeze foarte simplu acest lucru și chiar să-și facă o programare”.
„Astăzi, pacientul pleacă de multe ori din cabinetul medicului de familie într-o direcție care nu întotdeauna este foarte clară, nu întotdeauna știe unde și cui să se adreseze pentru a putea beneficia de un diagnostic și de tratamentul cel mai potrivit”, a precizat Moldovan.
Într-o declarație de presă comună cu președintele Colegiului Medicilor din România, șeful CNAS a detaliat această măsură, care face parte din pachetul de eficientizare a cheltuielilor din Sănătate.
„În privința investigațiilor paraclinice, atât analizele de laborator, cât și imagistica, adică partea de radiologie, am venit cu o serie foarte importantă de modificări legislative în acest pachet de eficientizare a cheltuielilor în Sănătate, tocmai în ideea în care pacientul să poată să aibă un acces rapid și atunci când are nevoie la aceste servicii.
Primul element în acest pachet se referă la acel sistem centralizat la nivel național de programare a pacienților, atât pentru investigațiile paraclinice, analize de laborator și investigații radiologice, cât și pentru consultațiile de specialitate.
Astfel, vom ajunge la transparență totală în ceea ce privește programările în sistemul public și în sistemul privat care este în relații contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate. În acel moment pacientul va putea să-și aleagă furnizorul, va putea să-și aleagă serviciile de care are nevoie pe bază de criterii geografice sau de orice altă natură”, a explicat, ieri, Horațiu Moldovan.
Rezultatele la CT și RMN vor fi date pacientului mult mai rapid
De asemenea, o altă măsură foarte importantă în ceea ce privește accesul la investigații paraclinice se referă la modul în care CNAS va face contractarea cu laboratoarele de analize medicale și de radiologie.
„Vom cere mai multă transparență în ceea ce privește echipamentele pe care le au, modul în care sau viteza de procesare pe care o au, având și niște cerințe foarte specifice din perspectiva eliberării rezultatului. Vom introduce obligativitatea ca toți furnizorii de servicii paraclinice, analize de laborator și imagistică să ofere pacientului rezultatul în maxim 3 zile.
Dacă vor întârzia, nu vor mai primi rambursare de la Casa de Asigurări de Sănătate, pentru că am ajuns în situații alarmante în care după o săptămână pacientul sună la laboratorul de imagistică să primească rezultatul”.
Economii la bugetul CAS prin evitarea repetării investigațiilor medicale
O altă problemă pe care și-a propus să o rezolve șeful CNAS este reprezentată de investigațiile medicale redundante, la care sunt supuși, de multe ori, pacienții - aspect care ar aduce beneficii atât pentru oameni, cât și pentru bugetul caselor de asigurări.
„Pentru a evita investigațiile redundante, atât din perspectiva protejării sănătății pacientului, pentru că expunerea la radiații ionizante nu este fără efect, iar repetarea unei radiografii sau repetarea unui CT abdominal - un CT abdominal înseamnă, în termen de expunere radiologică, aproximativ 200-300 de radiografii toracice - în sensul acesta venim cu reglementări suplimentare, astfel încât medicul care trimite pacientul la investigații imagistice și de laborator să poată să aibă acces la baza de date cu imagini radiologice.
Astfel încât, pe lângă buletinul de interpretare pe care îl va observa prin platforma pe care vor fi obligați să o pună la dispoziție acești furnizori, medicul curant va putea să aibă acces la imaginile brute ale CT-ului sau ale RMN-ului, evitând în acest fel repetarea investigațiilor și, în același timp, economisind sume importante de bani la bugetul caselor de asigurări de sănătate prin evitarea repetării acestor investigații”, a detaliat, ieri, Moldovan.
În prima etapă, acest lucru presupune doar acces la platformele interne pe care le au deja furnizorii acestor servicii medicale. Odată cu implementarea noii platforme informatice a asigurărilor de sănătate, adică la mijlocul anului următor, conform estimărilor șefului CNAS, acest sistem centralizat va oferi acces la dosarul electronic al pacientului, în care toți furnizorii vor încărca datele medicale, iar medicul curant va avea acces direct la aceste investigații, cu acordul pacientului.
O nouă metodologie de evaluare a medicamentelor
Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății lucrează, de asemenea, la o nouă metodologie de evaluare a medicamentelor și de stabilire a prețului de decontare, a anunțat președintele CNAS.
Potrivit acestuia, medicamentele reprezintă o halcă important din bugetul sistemului de sănătate. În acest an, spre exemplu, sunt prevăzute 21 de miliarde de lei pentru medicamente, în condițiile în care pentru spitale sunt alocate 34 de miliarde de lei.
„În ceea ce privește medicamentele, lucrăm împreună cu Ministerul Sănătății și cu alți parteneri instituționali la o nouă metodologie de evaluare a medicamentelor și de stabilire a prețului de decontare și de rambursare a medicamentelor. Ne dorim, practic, să facilităm, să grăbim accesul medicamentelor pe piața din România și implicit pe lista medicamentelor compensate și gratuite, în special a medicamentelor generice, pentru că, astăzi, acest lucru se întâmplă într-o perioadă de timp inacceptabil de lungă comparativ cu media europeană”, a spus Moldovan.
El a precizat că, în prezent, România aplică trei mecanisme de partajare a costurilor medicamentelor: clawback, cost-volum și cost-volum-rezultat. Urmează să fie introdus un mecanism hibrid, pentru a cuantifica și beneficiul clinic al pacientului în contractele cost-volum.
În prezent, pacienții cu afecțiuni grave, care nu pot să beneficieze de cele mai noi medicamente, apelează uneori la decizii ale instanțelor, a remarcat Moldovan, precizând că vrea să reglementeze și acest aspect, „astfel încât să dăm o șansă egală tuturor: și celor care astăzi apelează la aceste mecanisme, și pacienților care nu apelează la aceste mecanisme”.
Potrivit medicului, „nu este vorba despre eliminarea, despre scoaterea de pe piață a medicamentelor inovative, ci este un fapt absolut normal ca, în situația sau în momentul în care patentul unui medicament inovativ expiră, să poată să intre pe piață medicamentele generice care au aceeași substanță activă, au același efect, dar mai au și costuri la o treime. (…) În România, pierdem foarte mult timp cu procedurile administrative care să permită medicamentului generic să intre pe piață alături de medicamentul inovativ”, a explicat Moldovan.
Reducerea numărului de contracte pe care le au medicii
Şeful CNAS a mai spus că sunt situaţii în sistemul de sănătate public şi privat în care un medic în momentul se regăseşte, în prezent, în trei contracte cu casa de asigurări.
„În mediul spitalicesc, vom reduce numărul de contracte de la trei la două. În ceea ce priveşte standardizarea unor proceduri medicale, ne îndreptăm atenţia asupra standardizării unor proceduri în spitalizarea de zi, lucrul pe care l-am făcut cu peste 120 de diagnostice şi proceduri terapeutice. (…) La solicitarea Ministerului Sănătăţii şi dintr-o analiză pe care am făcut-o din perspectiva sustenabilităţii sistemului public de sănătate, am ajuns la concluzia că va trebui să luăm o măsură împreună cu Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte limitarea contractării în spitalizare continuă, cel puţin pe parcursul anului următor”, a afirmat Horaţiu Moldovan.
Totodată, atât spitalele publice, cât și cele private vor fi obligate, începând de anul viitor, să raporteze costurile reale ale serviciilor medicale, a anunțat președintele CNAS, „pentru a ști cât costă o apendicită, o hernie și, în anii următori, să știm costurile reale și să luăm măsuri”. Astfel, în anii următori, prețul decontat de casă pentru serviciile medicale acordate în sistemul public ar urma să crească până la valoarea lor reală.
Deoarece cardul de sănătate a expirat pentru o bună parte din populaţie, CNAS intenționează să-i prelungească la 10 ani valabilitatea, până în momentul în care „acest card va fi înlocuit cu noua carte de identitate (electronica -n.r.)”, a mai anunţat Moldovan.
Creşte ponderea plăţii per serviciu la medicii de familie
Printre măsurile privind reforma sistemului de sănătate se regăsește și să crească nivelul de decontare a serviciilor medicale efectuate de medicii de familie în detrimentul plății per capita către aceștia.
„În prezent, 35% din sumele decontate medicilor de familie sunt în plata per capita (pentru pacienții înscriși pe listă -n.r.) şi 65% sunt în plata per serviciu. Dorim, practic, să creştem nivelul de decontare a serviciilor medicale pentru că dorim să stimulăm realizarea serviciilor medicale. Vreau să menţionez, să fie foarte clar acest lucru, îl vom face în cadrul bugetului acordat. Practic, nu se vor duce bani din segmentul medicinei de familie în alt segment. În acelaşi buget vom inversa această balanţă sau vom creşte ponderea plăţii per serviciu în detrimentul plăţii per capita la 20 - 80%”, a explicat Horaţiu Moldovan.
Acesta le-a transmis medicilor de familie că veniturile nu vor scădea decât la medicii care au peste 4.500 de pacienţi: „Cei care vor avea peste 4.500 de pacienţi vor avea o scădere globală de 11%, cei sub 4.500 de pacienţi vor avea o creştere de 11%, pentru că noi dorim prin această măsură o creştere a calităţii serviciilor medicale”.
„Așa cum au menționat și prim-ministrul și ministrul Sănătății, sistemul sanitar se află într-un moment de cumpănă, în momentul de față, și nu doar din perspectivă bugetară. Nu doar din perspectiva faptului că, pe lângă cele 77 de miliarde de lei aprobate în bugetul FNUASS pentru anul 2025, practic, nevoia reală este de cel puțin 88, la care se adaugă încă 3 miliarde – datoriile istorice legate de concedii medicale -, dar și din perspectiva relației medic și pacient”, a declarat Horațiu Moldovan, președintele CNAS.
„Acest prim pachet de măsuri își propune o satisfacție mai mare a pacientului, o creștere a calității actului medical și a accesului la servicii medicale și eficientizarea resurselor din sistemul de sănătate, pentru că aceste lucruri sunt absolut necesare dacă ne dorim să avem un sistem de sănătate care să fie performant, să fie sustenabil și care să fie predictibil”, a declarat Cătălina Poiană, președinta CMR, într-o conferință de presă comună cu președintele CNAS.