Scopul misiunii Aigle este acela de descurajare şi defensivă pe flancul estic al Europei. Franţa are dislocaţi în România, în cadrul misiunii Aigle, circa 750 de soldaţi care fac parte din Batalionul 27 Vânători Alpini de la Annecy. Regimentul 126 Infanterie de la Brive-la-Gaillarde, Regimentul 4 Vânători (Vânători 4) din Gap şi Regimentul 93 Munte. Până în vara anului viitor, se așteaptă peste 1.000 de militari. Sistemul MAMBA, instalat de francezi la Capu Midia, are rolul de a proteja de rachete baza de la Kogălniceanu și Constanța.
Tehnica militară franceză a fost adusă în România cu ajutorul unei aeronave de transport Antonov vopsite în culorile Ucrainei (galben-albastru). Batalionul de luptă NATO condus de Franța în România, a devenit operațional în luna mai. Infrastructura militară din țara noastră este extinsă pentru a acomoda noile forțe și tehnica militară dislocată. În acest moment, batalionul NATO condus de Franța în România are circa 750 de soldați francezi, dar numărul va crește până în vara anului următor, când vor fi peste 1.000 de militari, conform declarațiilor oficiale ale reprezentanților armatei franceze în România.
Forțele batalionului care participă la misiunea „Aigle” în România se împart acum în trei locații majore: poligonul Cincu (Brașov), baza de la Mihail Kogălniceanu (Constanța) și poligonul de la Capu Midia (Constanța). După prima dislocare, din februarie până acum, militarii francezi au executat constant misiuni de antrenament cu soldații români în diferite alte zone, baze sau poligoane din țară. Săptămâna trecută, francezii s-au antrenat cu vânătorii de munte în zona Vatra Dornei.
Solidaritate aliată: contribuția Franței
La Capu Midia au fost dislocați 105 militari împreună cu sistemul antiaerian MAMBA (SAMP-T), la jumătatea lunii mai. MAMBA este un sistem modern antirachetă și antiaerian bazat pe interceptoare Aster 30 ce au o rază de operare de peste 100 de kilometri și care pot acționa atât împotriva avioanelor de vânătoare, dar și împotriva unor atacuri cu rachete. Din 24 iunie este complet certificat și integrat în sistemul antiaerian al NATO, iar comanda sa este acum la alianța nord-atlantică. Sistemul este conceput astfel încât să ofere protecție antiaeriană pentru baza de la Mihail Kogălniceanu și pentru zona municipiului Constanța. Militarii francezi cu sistemul MAMBA se vor coordona mai departe cu Regimentul românesc Patriot, odată ce acesta va deveni complet operațional.
Se lucrează la noua bază NATO
Militarii francezi vor rămâne la baza de la Kogălniceanu până va fi amenajată baza de la Cincu, unde se va muta centrul de greutate al Batalionului NATO din România. Franța ar putea decide să mute în România și tancuri grele Leclerc. La Cincu se ridică „un mic oraș”. Pe lângă zonele de cazare, cantine și zone de recreere, vor fi construite depozite de armamente, depozite de combustibil, garaje și diferite zone tehnice care vor fi la dispoziția Batalionului de luptă NATO. Lucrările la „micul oraș” din Cincu sunt finanțate și de România, și de Franța, au început în luna mai și au ca orizont de finalizare luna noiembrie, moment la care se așteaptă ca întreaga forță franceză de la Kogălniceanu să se mute deja la Cincu.
Franța are și un detașament de ingineri și tehnică de construcție prin care lucrează la ridicarea noilor facilități militare. Sunt 130 de francezi, 60 de ingineri olandezi și circa 30 de români care lucrează la dezvoltarea bazei de la Cincu.
Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a vizitat marţi, 14 iunie Baza militară de la Mihail Kogălniceanu, unde a fost întâmpinat de premierul Nicolae Ciucă. Macron a mers direct la baza militară, nu la București. Preşedintele Franţei a fost însoţit de ministrul Afacerilor Externe, Catherine Colonna, şi ministrul Apărării, Sébastien Lecornu. Emmanuel Macron a transmis, cu prilejul acestei vizite, „un mesaj foarte clar al angajamentului Franţei faţă de aliaţii din NATO şi partenerii europeni”, potrivit preşedinţiei franceze. S-a discutat despre modalităţile de a consolida pe mai departe Parteneriatul Strategic româno-francez, reînnoit în 2018 prin semnarea, la Paris, de către preşedinţii Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron, a Declaraţiei Politice aferente, ale cărei direcţii de dezvoltare au fost detaliate în cadrul Foii de Parcurs semnate în 2020.