O nouă situaţie desprinsă, parcă, din Kafka, în sistemul de Sănătate românesc. Pacienţilor dependenţi de hrănirea artificială, statul român le decontează tratamentul vital doar dacă acesta le este administrat în spital, nu şi la domiciliu. Practic, sistemul blochează aceşti oameni în spital, expuşi zilnic riscului infecţiilor nosocomiale, deşi ei ar putea avea o viaţă aproape normală. Ministerul Sănătăţii admite că „problema este de mare urgenţă, importanţă şi gravitate”, însă nu face absolut nimic să o remedieze.
„Când medicina salvează pacientul, birocraţia românească îl ucide!”, avetizează deputatul USR Tudor Pop, într-o scrisoare deschisă adresată, deopotrivă, premierului, ministrului Sănătăţii şi preşedintelui CNAS. Acesta descrie situaţia în care se află, în prezent, o pacientă de 38 de ani, căreia medicii români şi străini au reuşit să-i salveze viaţa, dar „birocraţia statului îi periclitează şansa oricărui viitor”.
Pe scurt, după ce a suferit 14 intervenţii chirurgicale complicate - ultima într-un spital din Franţa - Cristina Udrescu a rămas doar cu 30 de centimetri din intestinul subţire (4 metri fiind lungimea normală). Evoluţia Cristinei este pozitivă, dar viaţa ei depinde de hrănirea artificială, mâncarea fiind administrată printr-un cateter (alimentaţie parenterală totală). Medicii francezi au învăţat-o să-şi administreze singură acest tratament, ceea ce-i creşte independenţa (femeia poate umbla normal şi poate desfaşura activităţi fizice usoare), însă statul român o blochează în spital – pentru a-şi putea primi tratamentul - preferând să plătească sume enorme cu spitalizarea de lungă durată . Asta deoarece „alimentaţia parenterală totală la domiciliu nu este asigurată/decontată de sistemul românesc de asigurări medicale”.
În ultimele şase luni, atât pacienta, cât şi medicii francezi (care descriu cazul româncei drept „o situaţie dramatică”) au transmis autorităţilor române mai multe solicitări de soluţionare a problemei, însă degeaba.
Ministerul Sănătăţii a admis că „problema ridicată nu este una izolată” şi că „este de mare urgenţă, importanţă şi gravitate”, însă în ultimele şase luni niciuna din autorităţile responsabile nu a făcut ceva concret pentru rezolvarea acestei situaţii.
Deputatul Tudor Pop solicită autorităţilor responsabile - Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate - să rezolve de urgenţă problema acestor pacienţi prin includerea tratamentului vital pe lista celor decontate sau prin iniţierea unui program naţional.
Atunci când este întrebat de face, răspunsul standard al ministrului Sănătăţii, Florian Bodog, este „Nimic, să nu greşesc”, mai spune deputatul USR Tudor Pop, într-o postare pe pagina sa de Facebook.