Cum energia mai ieftină nu se simte încă în cele mai multe din facturi, inflaţia la alimente loveşte direct în bugetele gospodăriilor, unele şi aşa avariate de explozia dobânzilor creditelor. Această anomalie nu va mai dura mult, cred analiştii de la Allianz.
Europa se îndreaptă un „şoc al alimentelor“
Preţurile alimentelor vor căpăta o traiectorie mai „normală“ în al doilea semestru, urmând ca spre finalul anului să scadă. The Wall Street Journal scrie însă că spre Europa, abia ieşită dintr-o criză a energiei, se îndreaptă un „şoc al alimentelor“ - o explozie a preţurilor mâncării care obligă oamenii să-şi schimbe alimentaţia şi să strângă cureaua „la propriu“. Pentru băncile centrale inflaţia la alimente este o problemă specială pentru că în lupta cu inflaţia ridicată ele au majorat dobânzile, iar multe dintre instituţii au ajuns acum în punctul în care dacă insistă cu scumpirea creditului, riscă să rănească economiile. În aceste condiţii, a găsi motivul pentru care preţurile la mâncare stau sus sau chiar cresc este important atât pentru consumator, cât şi pentru experţii în economie din guverne sau de la băncile centrale.
Analiza Allianz a eliminat dintre cauzele principale materiile prime, cotaţiile multora dintre ele fiind în scădere. Grâul, cel puţin, se tranzacţionează la preţurile din 2021, iar pe piaţa europeană se anunţă pentru actualul sezon o abundenţă de cereale. Studiul citat a găsit că mai degrabă producătorii de alimente ambalate decât retailerii au efectuat cele mai mari majorări de preţuri. Captând peste 70% din toate cheltuielile pe alimente din Europa, retailerii alimentari au fost responsabili în trecutul recent pentru cea mai mare parte a scumpirilor. Scumpirile au accelerat în a doua jumătate din 2021 după creşterea cotaţiilor materiilor prime agricole şi accelerarea tendinţei când Rusia a intrat cu război în Ucraina. Retailerii au transferat cea mai mare parte a costurilor (dar nu pe toate) consumatorilor. Doar în 2022 producătorii de alimente şi-au majorat preţurile cu 17%, la retaileri creşterea fiind de „doar“ 12%.
Rezultatele financiare ale producătorilor listaţi pe burse confirmă că costurile au crescut mai rapid decât vânzările, marjele micşorându-se şi scăzând sub nivelurile de dinainte de pandemie.
La nivelul întregului sector alimentar, în semestrul doi din 2022 indicele costurilor a crescut cu 6,7%, în timp ce cifra de afaceri a urcat cu numai 0,8%. Însă de atunci creşterea cifrei de afaceri o depăşeşte pe cea a costurilor, sugerând că afacerile din sectorul alimentar majorează preţurile pentru a recupera marjele pierdute.
WSJ scrie că marjele de profit ale retailerilor se contractă deoarece companiile nu pot transfera asupra cumpărătorului toate creşterile de preţuri aplicate de furnizori. Markus Mosa, directorul executiv al lanţului de supermarketuri Edeka, a delcarat presei germane că nu mai comandă produse de la unii furnizori mari deoarece aceştia cer preţuri mult prea ridicate.
Prețurile la grâu
De pe pieţele europene ale materiilor o veste bună vine de la producătorii de grâu. Spre deosebire de Americi şi Africa de Nord, unde vremea extremă îşi face de cap, grânarele Europei prosperă, notează Bloomberg. Ploile de primăvară venite la timp întăresc perspectiva unor recolte bogate de pe câmpurile din nordul şi estul continentului, ceea ce poate acţiona ca o frână asupra scumpirilor cerealelor şi alimentelor din general.
Cotaţiile grâului sunt acum la mai puţin de jumătate din cât erau anul trecut când au atins niveluri record. Recoltele bune europene pot împinge producţia de grâu la noi recorduri în 2023-2024, estimează Departamentul American al Agriculturii. Peste 90% din grâul moale al Franţei a fost catalogat ca având calitate „bună“ şi „foarte bună“ - mai bine ca oricând în ultimul deceniu. Optimişti sunt şi agricultorii germani.
Producţia de grâu a României ar putea creşte cu 13% după seceta de anul trecut, iar cea a Rusiei cu 7%. Rămâne de văzut cum va evolua vremea în iunie şi iulie, luni de recoltă, şi care va fi situaţia pe piaţa globală, unde Rusia cu războiul ei contra Ucrainei poate influenţa oferta. Presiuni ascendente de preţurile alimentelor pot să vină dinspre Spania şi Italia, economii mari care exportă produse agricole dar care în această iarnă şi primăvară s-au confruntat cu o secetă severă. Inflaţia alimentară a lovit consumul în Europa dezvoltată. În Franţa, gospodăriile şi-au redus achiziţiile de alimente cu peste 10% de când Rusia a atacat Ucraina. Achiziţiile de energie s-au redus cu aproape 5%. În Germania, vânzările de mâncare s-au diminuat cu 1,1% în martie, faţă de luna anterioară, şi cu 10,3% în ritm anualizat. Potrivit Centrului federal de informaţii pentru agricultură, în 2022 consumul de carne a fost cel mai mic din ultimele trei decenii.
(sursa: Mediafax)