Solstițiul de vară se produce astăzi în România la ora 06:32. Este momentul în care începe vara astronomică și se consideră că 21 iunie este cea mai lungă zi din an. În tradiţia populară, solstiţiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor şi ca Drăgaica, celebrată pe 24 iunie.
În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice.
Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.
Semnificații ale solstițiului de vară în credința populară
O mulțime de tradiții populare gravitează în jurul acestui solstițiu de vară. În trecut, oamenii obișnuiau să celebreze această trecere prin petreceri, dansuri, focuri și cântece.
Se considera că solstițiul este înzestrat cu o energie a belșugului, pasiunii, vitalității și creativității. De asemenea, oamenii mergeau la scăldat în lacuri și râuri pentru că erau considerate a avea efect vindecător în această perioadă. O altă practică era spălatul cu roua din ajunul solstițiului, ca un ritual magic de frumusețe. Pentru refacerea sănătății se folosea o baie cu ierburi în noaptea solstițiului.
De asemenea, o sărbătoare asociată cu solstițiul de vară este cea de Sânziene sau Drăgaica. Românii celebrează această sărbătoare pe data de 24 iunie. În mitologia românească, Sânziene reprezentau zânele bune. Cu toate acestea, dacă ziua nu era respectată conform datinilor, ele deveneau precum Rusaliile, zâne rele. Totodată, noaptea de Sânziene este una învăluită în magie.