Jurnalul.ro Ştiri Educatie Cursurile și spectacolele organizate de elevi și profesori vor completa bugetul școlilor 

Cursurile și spectacolele organizate de elevi și profesori vor completa bugetul școlilor 

de Monica Cosac    |   

Aleșii au găsit soluția pentru finanțarea precară a învățământului gratuit din România: elevii și profesorii vor munci ca să aducă mai mulți bani la bugetul școlii.

Potrivit unui proiect de lege înregistrat la Parlament, unitățile de învățământ preuniversitar de stat vor putea obține venituri proprii din activităţi precum organizarea de spectacole și expoziții, din vânzarea unor produse realizate în atelierele-școală sau obținute în ferme agricole, precum și prin organizarea unor cursuri, cum ar fi, spre exemplu, cele de inițiere în IT sau de limbi străine. Măsura ar crește gradul de autonomie al școlilor, care de multe ori nu-și pot acoperi nici costurile necesare funcţionării, spun inițiatorii. 

Propunerea legislativă pusă în dezbatere la Senat vizează modificarea şi completarea articolului 108 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 „în scopul de a extinde şi de a clarifica sfera surselor de finanţare a unităţilor de învăţământ din România”.
„În contextul unei finanţări precare a unităţilor de învăţământ din România, care de cele mai multe ori se află în situaţii dificile privind acoperirea costurilor minime necesare funcţionării, se impune o extindere a surselor de finanţare la care acestea pot apela”, susțin inițiatorii proiectului de lege, precizând că măsurile prevăzute în acesta nu au impact bugetar, sursele de finanţare propuse fiind private și având „aptitudinea de a asigura fonduri suplimentare, venituri proprii de care unităţile şcolare să poată dispune în funcţie de nevoile lor particulare”. 

Activități cu caracter economic: prestări servicii și producție

În prezent, unităţile de învăţământ preuniversitar de stat „pot obţine venituri proprii din activităţi specifice, conform legii, din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite”, iar inițiatorii proiectului – trei parlamentari USR care sunt susținuți de alți 28 de colegi de partid și un liberal – spun că textul lasă loc de interpretări.
„La ora actuală, forma articolului 108 din Legea 1/2011 este ambiguă, lăsând loc unor interpretări diferite, menite să creeze temeri cu privire la modul de colectare, administrare şi cheltuire a anumitor sume de bani, obţinute de şcoală cu titlu de venituri proprii”, arată aceștia în expunerea de motive, precizând că au existat situaţii în care şcolile nu au putut beneficia de anumite venituri proprii, în lipsa definirii noţiunii de alte surse legal constituite.

Prin urmare, inițiatorii proiectului legislativ propun ca activităţile specifice să fie reprezentate de „activităţi cu caracter economic care pot include, dar fără a se limita la acestea, activităţi cultural-artistice, prestări de servicii şi activităţi de producţie, închirieri de bunuri mobile şi imobile aflate în baza materială, precum şi cursuri de formare în măsura în care au un caracter accesoriu, nu perturbă funcţionarea normală a activităţii şcolare şi sunt în acord cu prevederile legale şi cu bunele moravuri”.

În Normele metodologice privind finanţarea şi administrarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat (HG 2192/2004), sunt detaliate categoriile de venituri proprii pe care unităţile şcolare le pot obţine:

a) veniturile rezultate din activitatea de producţie - ateliere-şcoală, ferme agricole, prestări de servicii şi altele asemenea care cuprind sumele încasate de unitatea de învăţământ din activitatea de conversie şi reconversie profesională, şcolarizare, cursuri de iniţiere în domeniul informaticii, limbi străine, activităţi de producţie, prestări de servicii şi alte activităţi, în condiţiile legii;

b) taxele de la persoane fizice şi juridice;

c) veniturile din închirierea spaţiilor disponibile;

d) veniturile din donaţii reprezintă sumele donate de persoane fizice şi juridice din ţară sau străinătate. 

e) veniturile din sponsorizări primite de la persoanele juridice sau fizice;

f) veniturile din surse externe obţinute pe bază de programe de finanţare;

g) alte venituri.

Și la aceste norme există interpretări divergente, susțin parlamentarii USR, în special în ceea ce priveşte posibilitatea unităţilor de  învăţământ de stat de a închiria spaţiile din baza materială pe care acestea o administrează: 

„Nu de puţine ori, (...) autorităţi publice locale s-au confruntat cu o reticenţă în ceea ce priveşte acordarea unităţilor de învăţământ a exerciţiului dreptului de a închiria spaţii din baza materială a acestora, în contextul în care ar exista temerea ca aceste închirieri să fie calificate drept schimbări de destinaţie care ar obliga locatorii (în cazul de faţă, unităţile şcolare), să obţină avizul conform al Ministerului Educaţiei”.

Astfel că propunerea legislativă precizează că încheierea contractelor de închiriere nu reprezintă o schimbare a destinaţiei bazei materiale. 

Măsura va încuraja școlile să pună în valoare activitatea elevilor

În ceea ce priveşte veniturile din activităţi economice (producţie de bunuri sau prestări de servicii), „această categorie ar trebui să primească o consacrare expresă la nivelul Legii 1/2011 pentru a încuraja unităţile de învăţământ cu profil tehnic sau profesional să pună în valoare activitatea elevilor. Este esenţial, cu precădere pentru aceste tipuri de unităţi de învăţământ, să poată desfăşura activităţi economice, implicând astfel elevii şi comunitatea școlară în colaborări directe cu operatori economici, luând astfel contact nemijlocit cu piaţa”, se mai arată în document.

Propunerea legislativă, spun iniţiatorii, „pe de-o parte, sprijină unităţile şcolare în sensul obţinerii de venituri proprii, iar pe de cealaltă parte, întăreşte autonomia şi descentralizarea acestora în ceea ce priveşte gestionarea veniturilor proprii în acord cu nevoile comunităţii şcolare”.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri